Niște pătați în lada de zestre a țăranului român

Tiberiu Cazacioc Actual Articole Istorie Main article

Despre păstrăv. Despre mai multe feluri de păstrăv. Chiar, la câte nume poate răspunde un păstrăv? În căutarea diversității pierdute dar și a specificității alimentare am alunecat, în parcursul meu livresc, pe o nouă declinare a cunoașterii. Se numește etnozoologie. O intersecție a etnografiei și zoologiei. Mai are sens astăzi? Are sens așa cum avea și acum 70 de ani, cel puțin, cum voi arăta în continuare. Numele este magic, este ceea ce folosim pentru da sens vieții și obiectelor din jurul nostru. Numele face ordine în universul în care trăim, ne organizează experiența de zi cu cu zi, ne permite orientarea, supraviețuirea și adaptarea culturală. Un nume ne ușurează supraviețuirea biologică și culturală.

De ce despre păstrăv?

Aproape întotdeauna putem lansa o reflecție despre hrană, raportându-ne la industrializare, serializare, producție de masă. Din această perspectivă se desfac multe poteci. Serializarea hranei este legată de dezvoltarea industrială, de urbanizare și circulația rural-urban. De emanciparea femeii și atragerea ei în ansamblul economic societal. Așezarea în noi coordonate a lanțului alimentar, a adus avantaje dar și dezavantaje. Serializarea hranei a uniformizat inputur-ile. Nu complexitatea preparatelor culinare, deși au fost afectate și acestea. Cât diversitatea inputurilor.

Puterea comparației este imensă dar are și o putere dramatică de a cutremura conștiințele. Uitați-vă în jurul dvs. Dacă trăiți într-o aglomerare urbană majoră și vă deplasați zilnic în mareea umană, în multele feluri posibile, realizați cât de diferiți suntem ca indivizi.

Comparați asta cu serializarea propusă de lanțul alimentar curent, pe care îl susținem cu comoditatea noastră: două feluri de cartofi, două feluri de cartofi, câteva specii de pește, pâine. Și așa mai departe.

Și reîntoarceți-vă la contextul uman fremătător din jur. Încercați să va imaginați că atunci cân veți deschide ochii veți vedea, doar copii identice cum se spune, două feluri de bărbați, două feluri de femei și atât. O imprimantă divină sau una creată de Elon Musk, a produs și a umplut lumea cu doar câteva tipuri de femei și de bărbați. Așa, pe tot pământul.

Credeți că ar fi ceva înfricoșător? Ce ar mai face farmecul relațiilor interumane, dacă peste tot ar fi aceleași măști? Personalitatea fiecărui individ? Etc. Și mă opresc cu această imaginară distopie. Pentru că asta înseamnă în termeni reali, faptul că la piață avem doar două feluri de cartofi. Albi și roșii. Nu știați că ar putea fi 15 feluri de cartofi? Eu, nepriceput am văzut și m-am mirat asta undeva, în Franța, la Eurogusto, un eveniment Slow Food.

Și cu asta ce-i?

De aici ne aruncăm în paginile etnozoologiei. Pentru că este uimitor să afli, deși este intuitiv, din layere-le culinare regionale ale României, câte nume avea păstrăvul în România. That’s diversity! Celebrarea diversității nu este apanajul LGBT. Diversitatea sau mai precis biodiversitatea este dreptul fiecărui mâncăcios din noi. Vrem să avem parte de tomate, nu de roșii, de cartofi locali, de produse locale, de tot ceea face să ne simțim diferiți ca români, în fiecare ungher al acestei culturi culinare.

Oameni de știință români au semnalat, s-au alarmat și au cercetat, și poate o mai fac și astăzi, cu privire la cum mâncau românii și ce numea dădeau plantelor și animalelor cu care se hrăneau.

La chestiune, stimabile!

Mihai Băcescu despre păstrăvDr. Mihai Băcescu, un ilustru discipol al lui dr. Grigore Antipa, s-a aplecat asupra acestui domeniu, etnozoologia. L-a semnalat ca fiind foarte important pentru a înțelege o parte din cultura poporului român. Studiul său care nu a fost singular în epocă, intitulat aproape poetic „Peștii, așa cum îi vede țăranul român”, poziționat ca studiu etnozoologic, zoogeografic și bioeconomic, a fost realizat pe vremea când lucra la Institutul de Cercetări Piscicole al României, din cadrul Academiei Române și publicat în anul 1947.

Dl. Băcescu a reunit toate informațiile disponibile din mai multe lucrări de cercetarea, cunoscute în epocă, și publicat o lucrare cuprinzătoare despre numele peștilor. Cu identificare regională (lipsește Delta Dunării, de exemplu scrumbia de Dunăre), poziționare culturală și pe tradiții. Vă punem la dispoziție capitolul despre păstrăv, pe care l-am cules de mână. Poate că veți regăsi în memoria dvs. identitară legături, consonanțe. Dar ceea ce m-a emoționat în zecile de pagini răsfoite la Biblioteca Academiei Române, descoperirea acestor nestemate de diversitate, reduse la doar două în cultura culinară curentă, de masă. Păstrăv sălbatic și păstrăv de crescătorie din acvacultură.

Poate spuneți că este normal și natural să ne resemnăm și să ne vedem de drumul nostru, care probabil se va reduce la niște pastile colorate. De două feluri, una roșie și una albastră. Este drumul binom al monotoniei care ne va ucide ca specie. Va fi viața mai simplă? Depinde, oare le va fi bine generațiilor următoare, cu o cultura culinară redusă la minim și cu mintea tabula rasa? Adică păstrăv este doar unul, what the f…k, ce, sunt mai multe feluri de a identifica un amărât de păsrăv? A, m-am dez-imaginat. Păstrăvii vor dispare și ei, don’t they?

Enjoy reading! Doamnelor și domnilor, Mihai Băcescu, spre bucuria noastră, exploratori ai lăzii de zestre a țăranului român !!

PĂSTRĂVUL zis și Salmo (Trutto) fario după Linné, 1758

Icráș sau Păstrăv icraș (mai rar): j. Vâlcea, cam peste tot se zice așa Păstrăvului cu icre, gata de bătaie, precum se zice Lăptaș sau Păstrăv lăptaș – pentru masculii în bătaie; pe aceștii îi urmăresc de preferință braconierii, tocmai pentru ușurința cu care cad atunci pradă instrumentelor de pescuit sunt obișnuite acolo, în timpul „sezonului”, expresii ca: „am prins strașnici Icrași” , sau „mai mulți Lăptași”.

Lăptași (-i) și Păstrăv Lăptaș j. Vâlcea, v. mai sus

Păstrán j. Hunedoara, com. Băești, pe Strei

Păstrăv-icraș v. mai sus

Păstrăv-de-munte: j. Hunedoara, pe Crișul-Alb localnicii deosebesc astfel Păstrăvul băștinaș de cel american (v. Păstrăv sămănat). Cu același nume, locuitorii din Cârlibaba – j. Neamț, numesc păstrăvul de talie mică din cursul superior al Bistriței, spre deosebire de „Păstrăvul de Bistrița”, mai robust și închis la culoare (65, p. 95).

Păstru: j. Prahova, pe Teleajen; j. Buzău, j. Rădăuți (numele-i citat pentru Bucovina, 3, p. 209).

Păstrug (pl. Păstrugi): j. Severin, pe Cerna sus. Se zice așa Păstrăvilor de talie mică (Păstrăvul de piatră în alte locuri), f. des pe Craiova, un afluent al Cernei. Un nume asemănător e dat de Frățilă (v. 44, p. 174), „în unele părți din Transilvania”. De altfel ca și în cazul Păstrăvului de munte (v. mai sus), pe cursul superior și în micile pâraie tributare, Românul deosebește cu un nume aparte forma mică de păstrăv, rămasă mică tocmai din pricina condițiilor de viață mai aspre (funcție de nutrire – Walter).

Păstruv: j. Rădăuți, com. Vicovul-de-Sus.

Pătát(ul) (pl. Pătáți) j. Bihor, com. Sârbești, ș.a. Numele de Pătat este cunoscut peste tot în Bihor, se pare.

Prăstăv: j.Severin. com. Pecineșca, pe Cerna.

Observații. Asupra acestui pește – podoaba animală și bogăția râulețelor de munte – s’a scris mult în literatura noastră (Antipa, Motaș și Anghelescu, etc.) așa că nu mai insistăm asupra lui 1). Amintim numai, că pe răbojul braconerilor e înscrisă în primul loc bătaia Păstrăvilor. Ce-i de prin Moldova o asociază astfel „când cad frunzele pădurii, s’apropie bătaia Păstrăvului” (Slătioara, j. Baia, pe Râșca-Mare, Râșca-Mică d.p. afluenți ai Moldovei, încă bogați în Păstrăv) sau „bătaia Păstrăvilor îi cam odată cu a Cerbilor” (Suha-Baia). Lucrătorii dela pădure din j. Alba (pe Lunca-Fenișului ce dă în Mureș) prind Păstrăvul cu furcuța (ostie, n.p.) cu 2-3 craci, la tigaie. Tigaia este un fachi făcut pe loc din tigaia lor de mâncare, în care se pune rășină de brad legată de un băț, se poartă apoi deasupra apei până vezi păstrăvul ce „tremură” în curent.

  1. Păstrăv-icraș = Salmo (Trutta) fario, v. Nr. 357

358 a. Păstrăv-lăptaș = Salmo (Trutta) fario, v. Nr. 357

  1. Păstrăv-de-munte = Salmo (Trutta) fario, v. Nr. 357
  2. Păstrăv sămănat = Salmo (Trutta) iridea Gibl. (j. Hunedoara). Cu acest nume deosebesc localnicii Păstrăvul american, cultivat de Păstrăvul obișnuit în apele munților noștri, superior calitativ.
  3. Păstru = Salmo (Trutta) fario v. PĂSTRĂV, mai sus, 361 a. Păstru = Cobitis v. p. 174
  4. Păstrúg și 362 a. Păstrúv = Salmo (Trutto) fario, v. PĂSTRĂV, la Nr. 357
  5. Pătat, Pătatul (pl. Pătați) = Salmo (Trutto) fario, v. PĂSTRĂV, la Nr. 357
  6. Pciscár = Lampetra danfordi, v. CICAR, p. 96
  7. Pescuți: nume colectiv dat puilor mici de pești în Ardeal (j. Timiș, Bihor, Făgăraș, etc.) cum ar fi Chitici în Moldova. „Am prins o grămadă de pescuți” (Ludoș-II-de-Mureș, j. Turda). Are și sensul de pește mic: d.p. Societatea de pescuit Oltul, a trimis la P.A.R.I.D., la cererea d-lui director Th. Bușniță, câțiva „peșcuți care se numesc Râmbițe” (specii de Cobitis n.p.) și Morlane (Nemachilus n.p.)
  8. Pește – bălan = Carrassius a. Gibelio, v. CRAP-CARAS, p. 98
  9. Pește-crăesc = Phoxinus phoxinus, v, BOIȘTEAN, p. 71
  10. Pește-curcubeu (Timișoara) = Eupomotis gibbosus (v. Nr. 442) (și Rhodeus?)
  11. Pește-de-arin = Rhodeus sericeus, v. BOARȚĂ, p. 62
  12. Pește-de-bătaie = Phoxinus phoxinus, v. BOIȘTEAN, p. 71
  13. Pește-firez = Acerina cernua, v. GHIBORȚ, p. 107
  14. Pește-lup = Aspius aspius, v.p. 137
  15. Pește-moțănesc = Gobio sp., v. PORCUȘOR, p. 143
  16. Pește-pistriț = Gobio gobio, v. PORCUȘOR, p. 143
  17. Pește-porcesc = Gobio sp., v. PORCUȘOR, p. 143
  18. Pește-sărac = Rhodeus sericeus, v. BOARȚĂ, p. 62
  19. Pește țigănesc = Pungitius platygaster, v. p. 139
  20. Pește-țigănesc = pui de Carassius carassius m. Humilis, v. CARACUDA, p. 81
  21. Pește-țigănesc = Umbra canina, v. ȚIGĂNUȘ, p. 157
  22. Pește-cu-două-nume sau Petrarul.

 

Dezmățarea scrumbiei de Florii și un plating postmortem

 

Written by

Răspundeți

Check Also
Despre pastramă !
Începuturile se pierd în timp, s-au ţesut şi legende în jurul lor, unele care nici ...