Plachie de stridii

Plachie de stridii – rețeta Ecaterinei Steriady (1871) și-o legendă despre Vodă Radu Stridie

Simona Lazăr Capra Vecinului Istorie Mizilicuri

Plachie de stridii – e o curiozitate, azi, dar în veacul al XIX-lea, pe când stridiile de Marea Neagră (chiar dacă mai mici decât vestitele stridii de Arcachon) erau la mare căutare, rețeta asta își găsise locul prin cuhnii. Și-n cărțile de bucate, de bună seamă. Pentru că o dată ce ne-am pornit a scrie culegeri de rețete, nu ne-am mai oprit (sic!).

Revenind la stridiile autohtone – și încercând a vă mai descreți frunțile – să vă zic și că unul dintre domnitorii care ajung pe tronul Valahiei, în veacul al XVII-lea era poreclit… Stridie. Radu Stridie Vodă! Și asta pentru că voievodul, pe numele său real Radu Leon, fiul altui domnitor pământean, Leon Tomșa (sprijiniți însă mult de grecii din Fanar, și tatăl, și fiul) își dobândise averea (care cumpărase tronul) din neguțătoria cu pește, dar mai ales cu fructe de mare. În istorie, el mai este menționat drept Radu-Negustorul-de-Scoici. Însă poporul i-a zis, mai de-a dreptul, Radu Stridie. Totuși, vooievodul ăsta a lăsat și alte urme palpabile în istorie, nu doar un nume șui. În timpul domniei voievodului Radu Leon, în 1665, a fost pictată pentru prima dată Catedrala Patriarhală din București și tot el o transformă, în 1668, în reședință mitropolitană. În vremea lui, în 1667, e menționată, în București, prima cafenea, care era proprietatea unui oarecare Kara Hamie, aflându-se în plin centrul orașului, în apropiere de locul în care s-a construit, mai târziu, palatul Băncii Naționale.

Și-acum să ne întoarcem în cuhnie!

Plachie și plachii

Știu că știți o mulțime de rețete de plachii. Și una singură dacă ați ști – plachia clasică de crap – tot ați fi câștigați. Că-i mâncare delicioasă, de să te lingi pe degete, cum zice românașul nostru. Mmmm! Dar uite că acum un veac și jumătate – sau pe-acolo – se pregăteau în Principatele Române și-alte bucate botezate drept… plachii. Cum e și plachia asta de stridii, pe care-am să mă-nvrednicesc și eu să o gătesc. La vremea aceea, stridiile erau pescuite-n Marea Neagră. Azi le-om lua de pe unde le-om găsi. Știință am că-n largul mării sunt… crescătorii de midii. Cu stridiile, nu știu ce să zic… Dar, ori-de-unde le veți lua, de pregătit le pregătiți așa:

Plachie de stridii – rețeta

Ia 200 de stridii, ………..

Citește mai departe toate detaliile acestei delicioase RETETE ROMANESTI

Acest text este un fragment, continuarea o puteți citi la linkul adăugat și face parte din parteneriatul GastroArt.ro cu ANTENA SATELOR. Vă mulțumim pentru înțelegere!

Raci cu maioneză – rețeta Ecaterinei Steriady (colonelu), din 1871

Alivenci – rețeta din 1871 a Ecaterinei Steriady (colonelu)

 

Written by

Răspundeți

Check Also
Radu Anton Roman, despre identitatea culinară națională
Pentru că tot vorbim despre identitatea culinară națională de dinainte de Congresul de Gastronomie și ...