Despre apariția șervetelor de hârtie în restaurantele din România

Cosmin Dragomir Istorie Main article

M-am hotărât să subliniez și acest moment din istoria ospitalității românești ca fapt divers fără o mare însemnătate – a fost o „modă” impusă – și care nu a influențat dezvoltarea industriei. Poate, singurul lucru cu adevărat important este „ineditul” – ca parte a seriei de articole ce vorbesc de „prime dăți” în România.

Suntem în toamna lui 1918, după semnarea păcii cu Imperiul German, cu trupe nemțești staționare în Capitală. Celebrul cronicar, dar și autor de cărți de bucate, Constantin Balcalbașa ne povestește episodul încâlcit prin care șervetele de hârtie își fac loc pe mesele localurilor bucureștene:

„Toată lumea credea că după încheierea păcei, măcar de formă, măcar de ochii lumei, germanii au să-și modereze apucăturile hrăpărețe. Degeaba.

După atâtea rechizițiuni au dat o nouă Ordonanț prin care interziceau întrebuințarea șervetelor și a fețelor de mse de pânză prin restaurante și a cearșafurilor prin hotele. Hârtia apăru prin birturi.

Fapt demn de observat este acesta: deși germanii au oprit serviciul cu șervete și fețe de pânză și au impus ca să fie înlocuite cu altele de hârtie, dânșii nu s’au atins de pânzăria nici unui restaurant.

Încă de pe atunci au fost două bănuieli: întâia că un neamț oarecare avea, spre desfacere un mare stok de șervete de hârtie asupra cărora putea să câștige multe parale. Și administrația germană i-a înlesnit această afacere rentabilă.

A doua, că unii birtași chiar au stăruit la Comandatură ca să aducă această Ordonanță spre a face ecnomie la spălat”*.

Sursă: 

Bucureștii de altădată, vol IV, Constantin Bacalbașa, ed. Albastros 2007

Credit Foto: dreamstime.com

Despre cafea – un articol din „Albina Carpaților, Siibiu 1878”

Written by

Răspundeți

Check Also
Despre cafea – un articol din „Albina Carpaților, Siibiu 1878”
Tot scotocind arhivele digitale ale periodicelor vremii, am găsit acest text despre cafea în „Albina ...