Străzi care ne lipsesc: Radu Anton Roman (la comemorare)

Cosmin Dragomir Actual Articole Main article Recomandare

Mă tot întreb dacă există vreun soi de regulament al denumirii străzilor, vreo listă de nume în așteptare, vreo colaborare între Administrația Străzilor din Primăria Capitalei și, să spunem, Academie.

Ritmul de construcție din ultimii ani a generat, bănuiesc, o criză de nume de străzi. Parcă îi și văd pe cei însărcinați cu asta, posomorâți, cocoșați de muncă, înjurându-și job-ul din cauza inflației de străzi, alei, fundături care trebuie să poarte un nume. Dar cum românul s-a născut poet, nașii drumurilor din București se arată extrem de inventivi. Astfel au apărut străzi precum: Estacadei, Freamătului, Gliei, Epocii, Rocadei etc. Mai avem străzi al căror nume pare că a fost ales, aleatoriu, din nomenclatorul de meserii deschis la întâmplare (ca preoții care comit sacrilegiu și ghicesc în evanghelii – da, încă există și încă se practică): Ajustorului (prima care îmi vine în minte pentru că am trecut recent pe acolo).

Ieri, 29 august 2017 s-au împlinit 12 ani de la vremelnica trecere în neființă a celui mai important gastronom român Radu Anton Roman. Nu cred că e nevoie să reiau întreaga sa activitate, îl știm cu toții iar cine nu îl știe să facă bine și să se intereseze. Cred că 12 ani sunt de ajuns ca cineva din București să se autosesizeze și să numească o alee măcar, deși ar merita un bulevard, cu numele său (există o stradă în Făgăraș, locul său natal). Dar Radu Anton Roman nu e singurul mare uitat. Comemorarea sa recentă e doar un pretext pentru a-l invoca în titlu. Am întocmit o listă pe care vă invit să o completați căci poate ajunge la urechile cui trebuie.

Sanda Marin: cea mai cunoscută autoare de carte de bucate de la noi.
Silvia Jurcovan: locul secund în topul condus de Sanda Marin.
Al. O. Teodoreanu sau Păstorel: (are o stradă în Iași, orașul natal): jurnalist, epigramist, oenolog, gastronom, etc.
Mihai Lupescu: etnolog, autor, printre altele, al studiului: „Din bucătăria țaranului român”.
George Potra: academician, istoric, autor al monumentalelor lucrări: „ Din Bucureștii de ieri”, “Istoricul hanurilor bucureștene”, etc.
Grigore Capșa: singurul străin căruia i s-a permis să participe la expoziția de la Paris unde a și câștigat medalia de aur. Inventator al mai multor dulciuri celebre.
Iosif Strassman: bucătar al curții regale, inventator al prăjiturii Caraiman, cel care a autohtonizat meniurile franțuzite de la Peleș. După venirea comuniștilor este exilat ca lucrător necalificat într-o fabrică. Refuză șansa de a părăsi România oferită de generalul Charles de Gaulle.
Ioan Claudian: autor al lucrării „Alimentația Poporului Român în cadrul Antropogeografiei și istorie economice”.

Lista rămâne deschisă.

P.S. Dacă tot s-a luat nomenclatorul de meserii la puricat ce ziceți dacă ați boteza niște străzi: bucătarului, patiserului, cofetarului etc.

Marius Cristian: “Mai întâi gastronomia românească ar trebui să fie cunoscută. Că nu e”

Written by

Răspundeți

Check Also
Interviu cu Busu in memoriam Radu Anton Roman
Pe 19 august ar fi împlinit 69 de ani, dacă moartea nu ni l-ar furat, ...