Primii cofetari din Țările Române

Cosmin Dragomir Istorie Main article Zaharicale

Știm cu toții că atât dacii, cât și predecesorii lor își satisfăceau pofta de dulce cu miere, un produs în care excelam și care era la mare căutare printre mărfurile „exportate”. Abia târziu am adus zahăr (abia în 1876 se inaugurează prima fabrică de zahăr din Muntenia*), au plecat români la specializare în străinătate (Capșa) iar străinii pripășiți pe la noi aduși ca bucatari de zaharicale și-au deschis prăvălii. Despre o industrie a cofetăriei putem, însă, vorbi, abia în epoca fanariotă, perioadă în care ne-am dedulcit și la dulcețuri și șerbeturi.

Cofetărie vine de la cofeturi (zaharicale). Etimologia cofeturilor este ori direct italiană (confetto) ori ajunge printr-un intermediar neogrecesc, așa cum și zaharicale provine tot din neogreacă – zaharikà**. „În tariful din 1727, alcătuit de asutrieci pentru Oltenia (…) sunt trecute cofeturi de trei feluri: venețiene, nemțești și turcești. În 1772 se cumpărau pentru negustorul Constantin Hagi Pop din Sibiu «20 de cutii de confeturi» și «zece cutii condite»; acestea din urmă erau tot un soi de produse de cofetărie, poate fructe glasate*”. În 1776 găsim, pe o listă de cumpărături pentru o băcănie, „Cofeturile de Țarigrad, zahărul de Veneția, smochine, candelul de Veneția dar și cel prost” dar și mai important „halvaua ce se face nuci în București”***

Primele indicații ceva mai precise referitoare la existența lor, le găsim în actele Academiei Române, via Nicolae Iorga: „cofetarii continuă tradiția fabricanților de «confetti», «confectiones», din coloniile orientale ale Genovei, îi găsim în secolul al XVIII-lea la Iași (Savin, 1722-1723) și în București (Gheorghe, 1774). (…) Răpede câștigați de rețetele turcești ei fac baclavale, «prăjituri i zaharikà», «zaharikà albe, roșii, galbene» (și în Ardealul de modă nouă). Cu prilejul unui «zăefet la chioșcu domnesc» din Iași 1805-1806 se gătesc «douăsprezece paneri de zaharicale»”.****
(va urma)

Surse:

* Istoria Bucureștilor, Constantin C. Giurescu, ed. Sport-Tursim 1979
** Universul din lingură, Petronela Savin, ed. Institutul European, 2012
*** Din Istoria Comerțului la români mai ales Băcănia, Dumitru Z. Furnică, Atelierele Grafice Socec 1908
**** Opere Economice, Nicolae Iorga, ed. Științifică și Enciclopedică, 1982

Articol scris pentru revista Pastry Chef

Ilustrație: Pastry Shop by Diderot, sursă: pinterest

Zaharicale din Bucureștii de altădată

 

Written by

Răspundeți

Check Also
Cum a fost la chiolhanurile lui Dinescu de la Divan Film Festival
„Casa Capșa «un popas al Occidentului înainte de a pătrunde în bezna balcanică» (cum îi ...