Uaau…Food Waste Combat reunion

Tiberiu Cazacioc Actual Articole

Să începem cu imaginea. O întâmplare la care am asistat. Cami Gui face parte din  echipa JCI și este managerul proiectului Food Waste Combat.

Food Waste Combat. O reuniune “convocată” de JCI, luni seara 13 noiembrie 2017, pentru o alianță împotriva risipei alimentare. Locul? Băcănia Veche – The Charity Shop! Nu ne-am luptat cu lasere și nici nu a fost o bătaie cu coji de cartofi. S-a gătit din materii prime depreciate dar și valide. Și s-a prezentat starea de fapt. Stagnarea în aplicarea Legii privind risipa alimentară. În imagini Cami Gui, Simon Suitner, Raluca Vasile, Daniela Calin. Credit foto Tiberiu Cazacioc.

Back to basics.

Lanțul alimentar este format din mai multe verigi. Producție agricolă, procesarea și producția de alimente, consumul final prin retail, gospodării. Modelul actual are inclusă în el pierderea. În fiecare verigă. Pe câmp, când se ară, se însămânțează. La recoltare sau în prelucrarea de resurse agricole. În procesare se înregistrează pierderi. Din alimentația publică rezultă pierderi. Din consumul casnic. Privind lumea în care trăim din perspectiva echilibrelor sale ideale, realizăm că pierderile generează irosire de resurse, care cer să fie acoperite din alte resurse. Mai multă recoltă agricolă în loc de atât cât trebuie. Asta înseamnă mai mult pământ, mai multe tratamente chimice, mai multă apă. Mai mult tractoare, mai multă poluare. Din retail și consumul casnic, vine, ca urmare a nevoii de absorbire a deșeurilor de mâncare, mai multe gropi de gunoi. Sau cum  bine numesc angl-saxonii, landfill. Adică tot mai multe găuri de umplut. Toate aceste dezechilbre nu sunt decât împrumuturi de la viitor, pentru generațiile următoare vor trebui să găsească soluții critice sau vor trăi cu dezastrul zi de zi.

O parte a opiniei publice din țările dezvoltate este preocupată de ceea ce se numește generic combaterea risipei alimentare. Cu alte cuvinte de diminuarea acelor pierderi pe diferite verigi ale lanțului.

Fără să ordonez proiectele. Se practică programe educaționale, la nivel de masă sau pe grupe de vârstă despre consumul responsabil, despre cum să îți prepari mâncarea eficient. Se pun în practică programe de reciclare a deșeurilor secundare din consumul alimentar , pentru persoane defavorizate, pentru producerea de compost, pentru producerea de biogaz. Sau programe de vânzare foarte accelerată a produselor în ultimele 3 zile de recomandare de consum.

În România se discută de ceva timp despre aplicarea unei legi privind risipa alimentară. A avut un parcurs destul de lung, de circa 4 ani, a fost adoptată în 2016. De atunci încoace s-a blocat în acordul asupra normelor de aplicare, legea a fost prorogată.

Forțe oculte, cum se spune, nu doresc progresul în aplicare legii.

JCI își continuă campania. Slow Food face ceea ce trebuie prin proiectele sale care au impact și asupra risipei alimentare. EduKitchen, proiectul Martei Poszonyi de la Slow Food Turda are vizibilitate națională.

Dezbaterile publice continuă și chiar dacă progresul poate fi stopat, nu poate fi oprit.

Written by

Răspundeți

Check Also
Alimentație și cultură. Modele culturale și practici legate de alimente în viața cotidiană
În anul 2016 am coordonat împreună cu Jean-Jacques Boutaud și Angelica Marinescu un număr special ...