Dacă vă duceți la Cluj, așa cum a fost cazul meu, și treceți prin Alba, opriți-vă neapărat, la 300 de metri din drumul principal, în comuna Sântimbru, la brutăria lui Călin Matieș, și cumpărați-vă măcar una din pâinile produse acolo. Credeți-mă nu veți regreta niciun moment.
Brutaria Sântimbru a fost înființată în 1998 în comuna Sântimbru, judetul Alba, fiind specializată în producerea de produse tradiționale și ecologice.
În anul 2006 a atestat opt produse tradiționale de panificație iar în 2013 nouă. În anul 2015 primește, din partea ministrului agriculturii Daniel Constantin, distincția “produsul traditional al anului 2015”. În anul 2016 lanseaza pe piață “Pita Cetății” – pâinea oficială a Cetății Alba Iulia. În anul 2017 primeste distincția de “produsul traditional al anului 2017” din partea ministrului agriculturii, Petre Daea
Ziarul ,,Alba 24”, în urma sondajului online, a declarat “Pita de Sântimbru” cea mai buna pâine din județul Alba. În anul 2018 lanseaza pe piață prima pâine alaă ecologică din România: “Pita bio de Sântimbru” (informațiile ne-au fost puse la dispoziție de producător).
Fost parașutist militar și director de producţie pentru o firmă de pantofi italienească, Călin Matieș este și președintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor de Produse Tradiţionale din România.
“Un produs tradiţional autentic înseamnă că are materie primă neaditivată, locală (produsă în România). Pentru fabricarea pâinii de Sântimbru folosim făină locală, neameliorată, naturală (fără adaos de gluten, enzime etc), folosim unelte tradiţionale şi proces de producţie tradiţional; aluatul se frământă cu mâna, este dospit, ca pe vremuri. Produsul mai conţine apă, maia, sare. Gustul specific e dat de calitatea făinii, care este 100% din Ardeal, adusă de la Baia Mare. Acolo, în Maramureş, este singurul loc din România de unde pot cumpăra făină fără amelioratori sau compuşi chimici. Apoi, evident, un factor esenţial este cuptorul. De fapt cuptoarele, că am două. Sunt construite din cărămidă ţigănească fabricată manual şi zidită tot cu mâinile”, declară presei Călin Matieș. Vatra e făcută din argilă, ca pe timpuri, iar cuptoarele, ca să se “formeze”, au ars timp de o lună trunchiuri întregi de de fagi și strejari. Treaba asta nu-i chiar de șagă, așa cum mulți am tinde să credem.
Legislația prevede și o cantitate limitată a pâinilor produse în cazul celor cu atestat de produs tradițional. „Ordinul 724, din 2013, al MADR, spune că produsele tradiţionale nu pot fi fabricate mai mult de 800 de kile pe zi. La brânzeturi, mezeluri şi altele limita e şi mai mică, la 400 de kilograme produs finit”.
”Ar trebui să consumăm produse locale pentru că aşa ne dăm nouă de lucru. Când dumneavoastră cumpăraţi o pită de Sântimbru, salariatul meu poate să meargă la măcelarul din colţ care, la rândul său, va avea bani să plătească fermierului pentru un animal, iar cel din urmă va plăti apoi un ţăran, un cultivator. Dacă nu mai cumpăraţi un produs tradiţional românesc, tot lanţul acesta dispare, pentru că le veţi oferi de lucru fermierului din Franţa, măcelarului din Italia şi aşa mai departe”, susține, tot timpul, Călin Matieş.
https://gastroart.ro/2018/10/07/moara-lui-assan-inceputurile/