călătorii culinare

Călătorii culinare: rețete, meniuri și cărți de bucate din secolul al XIX-lea

Simona Lazăr Articole Istorie

Călătorii culinare… și alte provocări. În cea de a treia zi a Târgului de Turism al României, Editura GastroArt și colaboratorii săi au fost protagoniștii un eveniment special, o conferință de istorie culinară. Sâmbătă, 23 februarie, cu începere de la ora 14,30, la standul Fundației Amfiteatru și în organizarea Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism s-a purtat un interesant dialog despre bucătăria românească din perioada Belle Epoque. Au participat: Simona Lazăr, Mircea Coloșenco, Tiberiu Cazacioc, Mihai Ogrinji.

Am intitulat evenimentul „Călătorii culinare: rețete, meniuri și cărți de bucate din secolul al XIX-lea”, pentru că este o perioadă interesantă din antropologia și istoria măruntă a domeniului. Ca și întreaga societate, care se redefinește după modelul occidental, renunțând la cel al Orientului, aflăm în această epocă semnificative prefaceri și în ceea ce se gătește în cuhnie și se mănâncă în sufragerie. Mai mult chiar, acest domeniu al vieții cotidiene, care la noi nu se așezase prea bine în tipărituri, își găsește în sfârșit un culoar propice, iar ceea ce urmează este o armonizare rapidă cu literatura de gen a Occidentului.

Vezi și Prima carte de bucate a omenirii, scrisă cu litere cuneiforme. 40 de rețete mesopotamiene

Călătorii culinare. În ce privește  întâile noastre culegeri de rețete, aici, spre rușinea noastră, nu am fost între cei… dintâi. Nici măcar între cei din mijloc. Dar ne-am redresat repede, că așa suntem noi – găsim repede scurtăturile. Cărți de bucate în spațiul extracarpatic, în limba română, nu s-au publicat până la 1841, când doi cărturari, C. Negruzzi și M. Kogălniceanu, și-au unit forțele și au scris: 200 de rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești. Era așa o foame de astfel de cărți, încât volumul lor s-a reeditat de încă două ori, în 1842 și 1846. Am putea zice că volumul lor a fost și primul nostru best-seller de gen.

Iașul a fost primul. Bucureștiul ne-a dat o carte de bucătărie în 1847, iar Ardealul vine cu primul tom culinar în limba română abia în 1874. Da, dar în Ardeal se mai publicaseră niște cărți – în maghiară, la sfârșitul secolului XVII, și în germană, la jumătatea secolului XVIII. E mult de povestit despre cum și de ce am avut noi cărți de bucate atât de târziu.

Călătorii culinare. Urmăriți mai jos desfășurarea evenimentului:

Written by

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Check Also
Despre cea mai veche rețetă de pâine din Transilvania
Proiectul #hartapainii se îmbogățește cu o istorie, de data transilvăneană, despre ceea ce istoricul clujean ...