Printre clădirile dispărute din peisajul arhitectonic bucureştean se numără şi cea care, în anii ’30, a adăpostit celebra cafenea Corso. Aici au venit numeroase personalităţi culturale din perioada interbelică, dintre care sunt de remarcat nume precum Mircea Eliade, Emil Cioran sau Constantin Noica.
În anii ’30 nu puteai să te numeşti artist, scriitor, gazetar sau politician fără să fi trecut măcar o dată pe la cafeneaua Corso. Funcţiona într-o clădire aflată la întretăierea dintre străzile Franklin, CA Rosetti şi Calea Victoriei, în imediata apropiere a grădinii din faţa Ateneului Român. În latura dinspre strada Franklin era încadrată de hotelul Athenee Palace, iar pe cea dinspre CA Rosetti de Fundaţia Universitară Carol I. În clădire funcţionau, de asemenea, Academia Comercială, Jockey Club şi hotelul High-Life.
Localul, pe numele său complet Cafe Braserie Corso, era patronat de o Societate Anonimă formată din şapte acţionari: Filip Finkelstein, David Haimovici, doi fraţi Gelber, Butnaru, Tomulescu şi avocatul Ştefănescu. Finkelstein se ocupa cu aprovizionarea, majoritatea mărfurilor necesare, îndeosebi băuturile şi cafeaua, fiind procurate din import. De profesie ziarist, Finkelstein era reprezentantul unor firme străine de băuturi fine precum Cointreau, Branca, Sandeman sau White Horse. David Haimovici era de profesie chelner şi administrase, ca patron, mai multe restaurante din Bucureşti.
Cafe Corso avea două saloane, unul de 320 de locuri (la parter), celălalt, de la mezanin, având aproximativ 70 de locuri. Pe lângă acestea mai era şi barul de zi Corsoleto, care avea o capacitate de cca 30 de locuri. Potrivit descrierii, „salonul mare – înalt de şase metri – era dominat de candelabre grandioase, avea vitrine înalte şi rabatabile pe timpul verii, sezon în care pe trotuarul din Calea Victoriei se puneau două rânduri de mese, iar pe cel din strada Franklin un singur rând”. Mobilierul era compus din mese dreptunghiulare şi canapele tapisate (în loji), precum şi mese rotunde înconjurate de scaune din lemn.
De-a lungul timpului Cafe Corso a fost vizitată de nenumărate personalităţi ale perioadei interbelice. Aici venea grupul Criterion, din care făceau parte, printre alţii, Mircea Eliade, Petru Comarnescu, Mihail Sebastian, Emil Cioran, Eugen Ionescu sau Constantin Noica, scriitori precum Victor Eftimiu, Ionel Teodoreanu, Geo Bogza, criticii Şerban Cioculescu, George Călinescu şi Tudor Vianu, precum şi politicieni precum Armand Călinescu, Grigore Gafencu sau Ion Mihalache. La Cafe Corso s-a făcut „remarcat” într-o perioadă un personaj neobişnuit, un anume Sinkowski, fost locotenent al lui Al Capone, care îndeplinise funcţia de „secretar particular” al celebrului gangster american. Clădirea care a adăpostit Cafe Corso a fost demolată în aprilie 1939 pentru lărgirea Pieţei Palatului Regal.
Sursa: Ion Paraschiv & Trandafir Iliescu, De la hanul Şerban Vodă la hotel Intercontinental, Editura Sport-Turism, 1979
Sursa foto: Calea Victoriei, Bucureştiul interbelic, Editura Noi Media Print, 2006