Cezar Ioan este jurnalist, publisher și fondator al revistei vinul.ro, una dintre cele mai cunoscute voci din presa oenologică și gastronomică de la noi. Cezar Ioan este coinițiator alături de Cosmin Dragomir și Nico Lontraș al Congresului Național de Gastronomie și Vin, al Legii Ziua Națională a Gastronomiei și Vinurilor din România și a mai multor proiecte dedicate industriei ospitalității.

Volumul său este adresat publicului larg, iar prima parte a cărții este o introducere în lumea vinului, pe înțelesul tuturor, cu un scurt dicționar explicativ de termeni uzuali în limbajul de profil ori sfaturi utile despre cum să ne alegem un vin de la raft.  Este prima carte scrisă de un autor român care abordează industria oenologică din acest punct de vedere.

Puteți comanda în siguranță cartea pe bioshopromania.ro 

 

“(…) cred că următorul „decalog” – scurt – te poate echipa cu un set minimal de cunoștințe despre vin, cu câteva elemente de bază, ca să nu-i mai bâzâi pe alții la cap și ca să devii tu însuți „candidat de connaisseur” (dacă ești cuminte și citești tot, o să vezi că și alte surprize plăcute ți se vor întâmpla).

Vinul este o băutură alcoolică provenită din fermentarea mustului de struguri: zaharurile acumulate natural în boabe se transferă în must și, de aici, în alcool – sub influența drojdiilor (apărute spontan sau introduse de oameni). Pe scurt, drojdiile „papă” zaharuri și produc, în urma metabolizării, alcool. În majoritatea țărilor vechi producătoare, băuturile obținute prin fermentarea altor fructe nici nu se pot numi, legal, vin. De ce, vei vedea mai încolo.

În funcție de cantitatea de zaharuri acumulate în mod natural în struguri și în funcție de câte zaharuri transformă drojdiile în alcool și câte rămân nefermentate, (aproape) orice soi de struguri poate da naștere atât la vinuri seci, cât și demiseci, demidulci sau dulci. La fel, (aproape) orice soi poate da naștere și unor vinuri spumante, dacă este folosit cum trebuie.

Vinul înseamnă nu doar arome, gust și valoarea calorică dată de conținutul alcoolic, ci și alte valori, mai profunde, ținând de cultură, de identitate personală sau de grup și de loc de origine. În evoluția omenirii, producerea vinului a fost determinată de – și a determinat, la rândul ei – un nivel ridicat de civilizație al speciei umane.

Nu e adevărat că „vinul cu cât e mai vechi, cu atât e mai bun”! În realitate, doar foarte puține vinuri devin mai bune odată cu trecerea timpului. Dacă vrei să faci cadou unei persoane de 60 de ani, de pildă, o băutură din anul nașterii sale, e mai bine să-i dăruiești un distilat de calitate din respectivul an. Sau o carte bună… niciodată nu e prea târziu să mai (re)citim ceva cu sens și bine scris.

Bea vinul un pic mai rece decât te-ai fi gândit că e necesar, în special pe cel roșu (că la alb ne pricepem toți, vorba glumei: „Rece, sec, mult și pe degeaba!”). „Temperatura camerei”, despre care probabil că ai auzit, nu înseamnă 22-25 grade Celsius, ci mai degrabă 16-18 grade. Oricum se va încălzi în pahar, iar la temperaturi ridicate ajungi să nu-i mai simți aromele subtile, ci mai mult alcoolul și eventualele defecte.

Bea curat (și nu mă refer neapărat la „fără apă minerală”, ci la tine și la hainele tale, la masă și pahar – respectă vinul și ocazia!). Încearcă să bei din pahare potrivite – cu picior și cu o formă mai apropiată de un balon (sau un ou de struț cu vârful retezat, dacă vrei). Nu e o prețiozitate inutilă, ci este forma care îi pune cel mai bine în valoare aromele și gustul. Iar dacă nici nu îl umpli cu vârf, ci doar cel mult o treime, îl vei putea roti în pahar fără să-l verși și te vei bucura de aromele astfel degajate.

Încearcă, pe cât posibil, să știi ce vinuri bei – și nu te opri la primul care ți-a fost pe plac, continuă să explorezi: cum se numește soiul de struguri, producătorul, regiunea de origine, unde e situată și ce fel de climă are, dacă e sec, demisec, demidulce etc. În felul ăsta o să-ți fie mai ușor să găsești ce-ți place ție și, în același timp, vei fi ferit de surprize neplăcute. Iar dacă te duce curiozitatea și mai departe decât atât, crede-mă că o călătorie pe harta vinurilor, chiar și imaginară, îți va îmbogăți măcar un pic intelectul (dooh!).

Caută, în vinuri, complexitatea și echilibrul! Și aromatic, și gustativ, senzația de armonie dintre alcool, arome, vioiciune și corpolență este de preferat unui singur gust sau unei singure arome dominante. O gură de vin trebuie să-ți stârnească pofta să mănânci ceva bun, care să se potrivească; nu să-ți încleieze limba cu dulceața sau să-ți usuce gingiile cu astringența și nici să te „ardă” pe gât ori pe buze cu alcoolul sau să-ți lase senzația că ai ronțăit parchet de stejar. Nu te teme că nu te pricepi! Dacă nu ești cumva complet lipsit de miros – în sens medical –, cu puțină atenție vei reuși să te bucuri de vin.

Desfă sticla fără pocnete sau alte artificii – nu e așa „de bun-gust” cum cred mulți! – și încearcă să consumi vinul alături de mâncare, de preferat una corect asortată (fie și intuitiv, sunt sigur că ești de aceeași părere cu mine – că vinul dulce nu se potrivește prea bine cu borșul acru de pește). Și ține minte patru cuvinte: „Mâncare locală, vin local!” (pe cât posibil).

Respectă munca celor care fac și vorbesc despre vin, dar nu lăsa pe oricine să se urce pe un piedestal al măreției în topul aprecierilor tale, dacă nu ai informații certe că într-adevăr a realizat ceva remarcabil, validat în „lumea mare” a vinului. Profitând de lipsa de informații a celorlalți, mulți încearcă să-și construiască statui nemeritate. Așa că folosește-ți creierul, nu doar limba… și nu lua de bun, pe nemestecate, „ca pelicanul”, chiar tot ce ți se prezintă! Nici chiar ce vei citi aici, mai departe”.

 

Una dintre cele mai complexe cărți dedicate istoriei restaurației de la noi ne prezintă istoria cârciumilor, hotelurilor, hanurilor, mustăriilor din București. Cităm, așadar din volumul: De Hanul Șerban Vodă la Hotel Intercontinetal (pagini din istoria comerțului hotelier și de alimentație publică din București) de Trandafir Iliescu și Ion Paraschiv:

Hotel BROFT, situat pe locul actualului hotel  Continental a dăinuit pînă către sfîrşitul secolului trecut, ridicat fiind pe fosta proprietate a lui Dimitrie Ghica (acolo unde în vremea Regulamentului Organic se găsea un cantonament al unităţilor ruse).”Guide du Voyaqeur ci Bucarest”, în care sînt menționate hotelurile existente în Bucureşti în 1877, spune:

“Grand hotel Broft cu 48 de camere elegante şi restaurant cu bucătărie franceză”.  Hotelul Broft a devenit mai tîrziu proprietatea bancherului Meruachem Elias. Apoi a fiului acestuia Jacques Elias. Despre existenţa Hotelului Broft aminteşte şi scriitorul Camil Petrescu în romanul său istoric “Un om între oameni”, cînd unul din admiratorii frumoasei cîntăreţe Frusinica Băl-Ceaurescu, îngrijorat că nu o găseşte nicăieri, se întreabă cu ciudă – dacă nu o fi cu cineva la vreo petrecere, la Broft.

Constantin Bacalbaşa în “Bucureştii de altădată”, vorbind despre Broft spune că în 1850 madam Broft, în urma unor neînţelegeri cu proprietarul, se mută la hotelul Luvru din Podul Mogoşoaiei, vizavi de Capşa.

Ziarele bucurestene din 1885 relatează că hotelul urmează a fi demolat în urma unui aviz în acest sens al comisiei de arhitecti de pe lîngă primăria oraşului. Antreprenorul hotelului, un oarecare Muller, hotărăşte să se mute într-o casă învecinată cu Capşa. Proprietarul hotelului, Elias, prin influenta lui politică şi financiară, determină primăria să numească o nouă comisie de arhitecţi care, de astă dată, dă un aviz favorabil. Hotelul Broft poate să nu fie dărîmat dacă proprietarul se obligă să-i întărească fundatiile. Urmează proces: primarul declară în fața justiţiei că Elias s-a obligat să dărîme singur, peste şase ani, casa pe care’ o va reconsolida imediat, şi justiţia a hotărît cum a vrut Elias şi cum a cerut primarul (care era desigur interesat să nu-l ituiis- pună pe Elias

De-a lungul existenţei sale hotelul Broft a găzduit personalităţi de seamă ca: printul Napoleon, poreclit PIon-PIon, vărul împăratului Napoleon al III-lea, venit în vizită la domnitorul Carol I, Osman Paşa, comandantul armatei otomane învins la Plevna, luat prizonier în 1877. Tot aici a locuit un timp şi generalul Carol Davilla.

Dar ca orice hotel şi hotelul Broft după cum spune un “cronicar”, a avut oaspeţi şi mai aşa, ca tînăra franţuzoaică venită la Bucureşti după pricopseală şi care găsise mai practic să-şi afişeze pe uşă tariful care era de doi galbeni. A fost rugată să plece şi din hotel şi din ţară.

Hotel CONTINENTAL s-a ridicat pe temelia fostului hotel “Broft”. potrivit unor surse documentare el ar fi fost construit la sfîrşitul secolului trecut, contrar afirmaţi ei altora că edificiul s-a înălţat la începutul secolului nostru. Cercetînd arhivele am descoperit un meniu datat 8/20 decembrie 1892 pe care se precizează că a fost servit la “Grand Hotel Continental”. Meniul, scris în limba franceză şi frumos decorat, foarte boqat, întocmit cu mult gust şi rafinament, dovedeşte din plin arta bucătarilor din acea vreme. Restaurantul Continental, cu cele două saloane în formă de L, avea cea 240 de locuri, la care se mai adăugau 180 în grădină.

Continental şi Modern erau restaurantele favorite ale înalţilor funcţionari din aparatul de stat, ale oamenilor de afaceri din Capitală şi provincie, precum şi ale parlamentarilor.

Despre patronii care s-au perindat pe la Continental în secolul XX nu avem informaţii decît după primul război mondial. Dintre aceştia îl amintim pe Grigore Ştefănescu, asociat cu Tache Teodorescu, fost ţal la restaurantul Modern, cărora le-au urmat Marin ganciovici, iar din 1938 pînă in 1948 o asociaţie formată din Marin Ganciovici, Andrei Cernea la care, mai tîrziu, s-a adăugat Ionel Bita,  fost marht timp ţal aici.

Dintr-o listă de masă şi băuturi din 1939 aflăm că la “Continental” se serveau mai ales preparate din bucătăria românească.Interesant este faptul că, la mîncărurile reci, sînt  prezentate clienţilor 7 feluri de preparate fără carne, printre care bob nou a la grec, legumă care a dispărut din listele restaurantelor bucureştene. De asemenea este de menţionat că la marele număr de ciorbe şi supe, nu lipseşte româneasca ciorbă de lobodă.In lista de desert şi băuturi aflăm o varietate mare de vinuri din diferite podgorii, printre care şi renumita “Catifea”, vin pe care îl vom mai întîlni numai pe listele marilor restaurante din Capitală.

De-a lungul anilor, la Continental au cîntat viorile cele mai renumite ale vremii, printre care le amintim pe cele ale lui Cristache Ciolac, Grigoraş Dinicu, Gică Ştefănescu, ale fraţilor Ionescu Găină, Jean Marcu şi ale altora. Din lucrarea lui Viorel Cosma “Figuri de lăutari”, desprindem o frumoasă descriere a activităţii lui Grigoraş Dinicu la restaurantul Continental după întoarcerea sa de la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1937: “Inapoiat în patrie, Grigoraş Dinicu şi-a reluat activitatea lui obişnuită de local la restaurantul Continental. Duelurile muzicale avute la Paris cu unele orchestre de prestigiu – şi în acest sens trebuie să arătăm că ceardaşurile tarafului maghiar au dat mult de furcă Iăutarilor noştri – au continuat într-o formă originală, pe calea undelor de radio în perioada care a urmat. Cu mult haz povestea Grigoraş Dinicu întrecerea sa cu marele vătaf al tarafurilor din Budapesta – Magyaros Imre. A existat o perioadă cînd transmisiunile directe din restaurante s-au bucurat de multă preţuire din partea ascultătorilor. Vioara lui Grigoraş Dinicu stîrnise admiraţia colegului său de la Budapesta. Emsiunile lor se succedau la interval de o zi, cu ore fixe de transmisie. Fără a se cunoaşte personal, au început în mod treptat să-şi schimbe repertoriile între ei. Orchestra lui Dinicu cînta acum ceardaşuri – muzică de dans maghiară. Ecoul pusiei de Meriti, Dansurile maghiare de Brams, Rapsodiile lui Liszt, în timp ce Magyaros Imre ataca cu nerv hora Calu, Sirba Petiţelor, Hora Stacato, Ciocirlie etc. Cînd violonistului nostru i s-a schimbat ora de transmisie către miezul nopţii, iar vecinii nu i-au mai auzit vioara, Magyaros Imre i-a trimis o scrisoare la restaurantul Continental întrebîndu-l – neliniştit – de … sănătate! Grigoraş l-a rugat să-l “prindă” după orele 24, fiindcă are un mesaj important să-i transmită. Mare i-a fost bucuria colegului maghiar cînd l-a reauzit pe Dinicu cîntînd întreg repertoriul muzical învăţat după postul de radio Budapesta. Virtuosul vecin a înţeles “răspunsul” şi de atunci cei doi lăutari “discutau” săptămînal prin limbajul cîntecului şi pe calea undelor, spre mulţumirea tuturor auditorilor”. La puţin timp după război, hotelul şi restaurantul “Continental” au fost închise. După anul 1954, cînd Ministerul Comerţului Interior începe să amenajeze şi să redeschidă fostele mari restaurante din Capitală, printre primele de acest gen, alături de “Cina”, .Ambasador” şi “Modern” (actuaul  “Berlin”), se află şi “Continentalul”, la care va cînta o formaţie orchestrală avînd ca soli stă pe Maria Tănase. Prin anii 1960-1961 restaurantul este închis din nou şi rămîne aşa pînă la renovarea întregului ansamblu, începută în anul 1974 şi sfîrşită în 1976. Actualmente “Continentalul”, complet restaurat, dispune de 124 de locuri în 44 de camere şi 9 apartamente cu mobilier stil Louis al XVI-lea. Incadrat în categoria hotelurilor de lux, el dispune de toate dotările necesare: sală de baie în fiecare cameră, telefon, televizor sau radio. Hotelul beneficiază de un restaurant, incadrat în aceeaşi categorie ca şi hotelul, cu o sală de circa 140 de locuri, un salonaş cu circa 40 de locuri, o braserie cu circa 100 de locuri. In locul fostei bodegi “Continental” a fost amenajat un salonaş intim cu 28 de locuri. La intrarea în hotel, prin Calea Victoriei, vizitatorul va găsi în hol un cochet bar de zi, iar la subsol, tot în această parte, o altă sală de restaurant, “sala rustică”.

Vara complexul “Continental” are deschisă şi o terasă. In tot timpul anului în sălile restaurantului concertează o orchestră de muzică populară şi uşoară.

Din cronicile epocii. Datorită poziţiei sale centrale, hotelul “Continental” a fost martorul multor evenimente, dintre care unele triste – cum a fost cel desfăşurat în ziua de 13 decembrie 1918, cînd tipografii din toate atelierele bucureştene au declarat grevă.

Pe la ora 10 greviştii s-au adunat în faţa sediului sindicatelor. In cursul după-amiezii acelei zile, alături de tipografi, spre sediul sindicatelor din str. Si. Ionică se îndreptau mii de muncitori de la fabricile Haug, Vulcan, Wolff, Regie ş.a. Coloana, venită prin Calea Victoriei, a fost întimpinată in Piaţa Teatrului Naţional, pe portiunea din faţa hotelului “Continental”, cu focuri de armă.
Peste 100 de muncitori au iost ucişi şi cîteva sute au fost răniţi. Oamenii guvernului, așezati în balcoanele hotelului Continental, priveau cu admiratie cum generalul Mărgineanu face “ordine” lăsînd pe caldarîmul dintre teatru şi hotel sute de morti şi răniti. Mărturie a acestui trist eveniment, in fata hotelului Continental, pe locul Teatrului National a fost dezvelită o placă de marmură care aminteşte trecătorilor despre masacrul de la 13 decembrie 1918. De-a lungul anilor prin sălile “Continentalului” au trecut aproape toti marii oameni ai zilei, protipendada Capitalei, dar şi numeroşi scriitori, artişti, ziarişti. In frumoasa şi calda sa scriere ce se cheamă “Din amintirile unui ospătar· Ion Dulgheru ne dă o imagine destul de pitorească a restaurantului din urmă cu multe decenii şi nu putem să nu-l cităm: “Aici luau masa scriitori ca Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Ion Barbu, Octavian Goga, Cincinat Pavelescu, Victor Ion Popa şi altii.
Pe autorul Baltagului mi-l închipuiam ca pe un sfînt cînd îi serveam şvarţul. De multe ori căutam să-i ating doar mîna – din întîmplare s-ar zice -, mîna cea fermecată care mi-a deschis uşa spre o lume de basm şi feerie. Cuvintele lui molcome, de-aş fi putut le-aş Ii strîns ca pe nişte perle în buzunarul inimii mele, să le dau drumul numai noaptea, să mă aIinte ca nişte şoapte de mamă îndurerată. Pe Liviu Rebreanu cu iisia lui de păr alb ca o pîrtie pe un lan de grîu dat în pîrg, îI asemuiam cu .un sculptor săpînd în piatra vremii pe Ion. Pe Victor Ion Popa, blajinul moldovean, îl vedeam stînd de vorbă cu Tache, Ianke şi Cadîr, în fata dughenii lor din Iaşi. Pe Cincinat, aruncîndu-şi peste cap părul său imaginar ce-i venea peste ochi. Pe Constantin Tănase…

Marele Tănase avea frumosul obicei de a-şi sărbători cu întreg ansamblul sfîrşitul stagiunii de vară (de la Grădina Cărăbuş) la restaurantul nostru. La această petrecere de adio verii, Tănase nu-şi avea loc fix. El alerga Ia un capăt la altul al mesei întrecîndu-se cu ciracii săi în’ ghiduşii. Meniul era simplu, national, fără icre negre şi fără şampanie. In schimb se bea mult vin!

Fericit ar fii fost acela care ar fi avut norocul să asiste la asemenea spectacole nescrise, nerepetate, neregizate. Care mai de care se întrecea pe sine. Maestrul era peste tot… Mai veneau la Continental şi altfel de clienti, oameni care trăiau pe “picior mare” din ieI de lel de alaceri misterioase, dubioase, aiaceri care, atunci cind ieşeau la iveală, provocau scandaluri nesfîrşite, în presă, parlament şi uneori chiar la palat, aşa cum s-a intîmplat cu afacerea “Skoda” sau alacerea “Vasilescu- Cantalup”. Acest Vasilescu, escroc de talie internatională, gen .Btavitiskv”, lua deseori masa la restaurantul Continental. Numele de Cantalup i s-a tras de la dulcele şi apreciatul pepene galben,
pentru care insul in cauză nu avea preferinte să-l consume decît in lunile de iarnă geroase, ianuarie şi februarie. Cum aceşti pepeni erau aduşi din import (Turcia) de către marile băcănii de lux înşirate pe Calea Victoriei “Draqomir”, “Dumitriu” şi “Ciobanu”), în lunile amintite aceştia se vindeau cu preturi fabuloase.
Domnul Vasilescu, care făcea un scandal monstru atunci cind patronii “Continentalului” nu reuşeau să-i procure mult solicitatul pepene, după descoperirea matrapazIîcului din care îşi permite a asemenea lux, prin verva scînteietoare şi scormoni/oare a unui gazetar a devenit “Vasilescu Cantalup”. Odată “înhăţat” de presă, s-a persistat cu atîta vehemenţă în permanentizarea acestui “botez”, incît şi azi unii bucureşteni mai în vîrstă işi mai aduc aminte de scandalul “Vasilescu-Cantalup”, scandal pentru care s-au consumat multe tone de hirtie la vremea respectivă.

La restaurantul Continental luau masa şi oameni politici ca Virgil Madgearu, N. Titulescu, Dr. N. Lupu, Gh. Duca, C. Argentoianu şi alții. Cu o seară înainte de a fi asasinat de către legionari, Armand Călinescu luase masa la Continental.

In această atmosferă, o serie de lucrători chelneri de aici  manifestau veleităţi de oameni de litere, iubitori de muzică etc. Astfel, unul dintre ei încerca să scrie versuri, altul, un adevărat meloman, îşi cheltuia aproape tot cîştigul cu cumpărarea discurilor muzicale cele mai rare şi mai scumpe. Acasă la el era un adevărat muzeu.

 

 

 

 

 

Un an plin pentru editura GastroArt. În primăvară am tipărit două volume, luni 23 decembrie prelansăm alte două și în acest moment în tipografie sunt alte sașe volume pe care, în mod normal, trebuiau deja să ni le trimită, dar, se pare că din cauza unor probleme tehnice la una dintre mașinăriile principale mai întârzie nițel.
Luni, 23 decembrie 2019, de la 18:30, vă așteptăm la Blid Locantă Românească  (strada Fluierului nr. 33) la o sesiune de autografe.
Prelansăm:
Cezar Ioan – Connaisseur fără ifose, Tot ce ai vrea să știi despre vin. Și ceva în plus

Dan Iancu – Ospătăria lu’ Iancu – Bucate vechi

Urmează, curând, să lansăm volumele

Mulțumim sponsorilor și partenerilor care au făcut posibile aceste apariții

În weekendul 21 și 22 septembrie 2019 continuăm seria de conferințe pluridisciplinare, cu scopul de a contura, în baza opiniilor specialiștilor din mai multe domenii conexe, care e identitatea gastronomică națională (parte a brandului de țară) şi care ar trebui să fie strategia de promovare gastro-românească. Conferințele se vor desfășura în cadrul primei ediții a Festivalului Interetnic de Gusturi Culinare și Muzicale – Șofran.
Conferințele fac parte din seria de evenimente dedicate celebrării, pentru prima dată, a Zilei Naționale a Gastronomiei și Vinului (iniţiată de Cosmin Dragomir, Cezar Ioan și Nico Lontras). Proiectul este unic prin încercarea de corelare a informațiilor de la experți din diferite domenii: advertising, branding, oenologie, bucătărie, istorie, antropologie, sociologie, media generaliste și de profil, dar și autorități publice și centrale.

Șofran Fest face parte dintr-un program mai larg ce pune accentul pe regenerarea urbană, identitate locală, dar și conectare la contextul global și valorile europene prin amenajare, conținut și relația cu comunitatea locală. Evenimentul celebrează mixul dintre gusturile culinare și muzicale interetnice, prilej de a sărbători cele 20 de minorități naționale ale României.
Festivalul va avea deschiderea oficială pe data de 20 septembrie și va fi continuată de o petrecere Kebab Disco, marca nicecream.fm. La conferințele de pe 21 și 22 septembrie îi vom avea invitați pe Nico Lontras, Mihai Toader, Cristina Andrei, Gabriel Corbu, Johnny Susala, Andrei Pogăciaș, Ileana Braniște, Marian Timofti, Adriana Sohodoleanu, Simona Lazăr, Vasile Nicolae, Cezar Ioan, Cosmin Dragomir
Timp de trei zile, reprezentanți ai fiecărei etnii vor prepara la foc continuu și vor servi publicului mâncărurile tradiționale prin conferințe (susținute de Cosmin Dragomir), ateliere și demonstrații live de gătit (oferite de Dan Bogatu, Nico Lontras, Vasile Nicolae, Ivan Pescar, Leontin, Mehrzad Moghazehi și Johnny Șușală), dar vor propune și concerte live, susținute de artiști consacrați: Mahala Rai Banda și Balkan Taksim.
Zilele de festival vor fi închinate gătitului, dar și atelierelor (dans, jocuri pentru copii, susținute de Funky Citizens și ALaNDaLa) și tururilor ghidate de cartier (Răzvan Voinea), iar serile dedicate muzicii, care se vor încheia cu petrecerea nicecream.fm.
Mai multe detalii privind programul festivalului vor fi disponibile pe ​www.sofranfest.ro​.
Proiectul este un eveniment finanţat din fonduri nerambursabile din bugetul local al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”.
 
 

În centrul Bucureștiului, lângă Lacul Floreasca, lucruri magice se întâmplă. Intențiile capătă contur, dorințele se împlinesc și creativitatea se trezește la viață. Între 14 -15 septembrie te așteptăm la WishFest, primul festival din România dedicat lampioanelor pe apă. Timp de două zile, tinerii, părinții și copiii se întâlnesc să-și scrie dorințele pe lampioane din hârtie de orez și apoi să le dea voie să plutească pe Lacul Floreasca, totul într-o atmosferă de festival.
WishFest este festivalul celor care cred în dorințe, celor care vor să se conecteze cu alți oameni creativi și vor să se bucure de un moment de pace și liniște.
Muzică live, Live Cooking Record Mondial (500 de kilograme de caracatiță) și Plimbări cu Vaporul!
Timp de două zile ne întâlnim într-o atmosferă de festival să aprindem lampioane create din hârtie de orez și să le dăm voie să plutească pe Lacul Floreasca. Sărbătorim acest moment cu muzică live, preparate proaspăte pe bază de pește și fructe de mare și un record mondial culinar – Cel mai mare tapas de caracatiță din lume.
Intrare liberă, însă kit-ul cu lampioane se achiziționează din cadrul festivalului. Prețul este 30 RON și include lampion, markere și săculeț.
Wish Festival și-a luat angajamentul că va asigura un eveniment cu zero impact asupra mediului!
Și noi iubim mediul înconjurător la fel de mult ca tine, așa că, în cadrul festivalului, avem o echipă dedicată care se va asigura că toate lampioanele vor fi strânse de pe lac în fiecare seară, lăsând în urma noastră un mediu curat și frumos.
Pentru că dorim să protejăm mediul înconjurător, am fabricat lampioanele din hârtie de orez și lemn, astfel încât acestea să fie ecologice.

Conferințele GastroArt: Identitate gastronomică națională

7 și 8 septembrie la The Ark 

Strada Uranus 150 Sector 5

intrarea liberă

În acest weekend (7 și 8.09.2019) demarăm o serie de conferințe pluridisciplinare cu scopul de a contura, în baza opiniilor specialiștilor din mai multe domenii conexe, care e identitatea gastronomică națională (parte a brandului de țară) și care ar trebuie să fie strategia de promovare gastro-românească.
Conferințele fac parte din seria de evenimente dedicate celebrării, pentru prima dată, Zilei Naționale a Gastronomiei și Vinului (inițiată de Cosmin Dragomir, Cezar Ioan și Nico Lontras). Proiectul este unic prin încercarea de corelare a informațiilor de la experți din diferite domenii: advertising, branding, oenologie, bucătărie, istorie, antropologie, sociologie, media generaliste și de profil, dar și autorități publice și centrale.
Turismul gastronomic și oenologic sunt doi vectori extrem de importanți pentru dezvoltarea gastronomiei și reprezintă, fără îndoială, metode prin care putem ajuta atât economia națională, dar și asigura parte din veniturile celor implicați în industria ospitalității.

Astfel, pe 7 septembrie de la ora 12:00, la The Ark București, publicitarul și antropologul Florin Dumitrescu va modera un panel unde are invitați pe:

Raluca Feher, Strategist & Creative Director, CAP
Sorin Psatta, publicitar, profesor  
Vlad Tăușance, consultant de comunicare
Sorin Despot, consultant de comunicare

Duminică, 8 septembrie, de la 14:00, Cezar Ioan (publisher vinul.ro) va dezbate alături de

Prof Univ Dr Arina Antoce, USAMV Bucuresti

Stefan Chiritescu, Head of Strategy, Kubis & Cheil Centrade South-East 

Andreea Lica, Marketing Manager Via Viticola Sarica Niculitel (Listele sunt în curs de actualizare) 

Intrarea este liberă, dar pentru că locurile sunt limitate se va face în baza unei rezervări (atenție doar trebuie să trimiteți un mail, nu este nevoie de confirmare) la adresa cosmin.dragomir@gastroart.ro în care să precizați numele dumneavoastră, vârsta, ultima școală absolvită și funcția pe care o ocupați în acest moment. Informații ne sunt necesare pentru a ne face o idee despre publicul nostru.

Seria de conferințe este organizată de Asociația Curaj Înainte în parteneriat cu GastroArt și vinul.ro, printr-un finanţat din fonduri nerambursabile de la bugetul local al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”. Proiectul este sprijinit și de către Grupul City Grill.
 

Conferințele GastroArt: Identitate gastronomică națională

7 și 8 septembrie la The Ark 

Strada Uranus 150 Sector 5

intrarea liberă pe bază de rezervare

 
În acest weekend (7 și 8.09.2019) demarăm o serie de conferințe pluridisciplinare cu scopul de a contura, în baza opiniilor specialiștilor din mai multe domenii conexe, care e identitatea gastronomică națională (parte a brandului de țară) și care ar trebuie să fie strategia de promovare gastro-românească.
Conferințele fac parte din seria de evenimente dedicate celebrării, pentru prima dată, Zilei Naționale a Gastronomiei și Vinului (inițiată de Cosmin Dragomir, Cezar Ioan și Nico Lontras). Proiectul este unic prin încercarea de corelare a informațiilor de la experți din diferite domenii: advertising, branding, oenologie, bucătărie, istorie, antropologie, sociologie, media generaliste și de profil, dar și autorități publice și centrale.

Turismul gastronomic și oenologic sunt doi vectori extrem de importanți pentru dezvoltarea gastronomiei și reprezintă, fără îndoială, metode prin care putem ajuta atât economia națională, dar și asigura parte din veniturile celor implicați în industria ospitalității.
 
Astfel, pe 7 septembrie de la ora 12:00, la The Ark București, scriitorul și copywriterul Florin Dumitrescu va modera un panel unde are invitați specialiști din advertising și branding.
Duminică, 8 septembrie, de la 14:00, Cezar Ioan (publisher vinul.ro) va dezbate alături de oameni din industria viei și vinului și nu numai, potențialul vinurilor românești ca parte a identității gastronomice naționale.
Intrarea este liberă, dar pentru că locurile sunt limitate se va face în baza unei rezervări (atenție doar trebuie să trimiteți un mail, nu este nevoie de confirmare) la adresa cosmin.dragomir@gastroart.ro în care să precizați numele dumneavoastră, vârsta, ultima școală absolvită și funcția pe care o ocupați în acest moment. Informații ne sunt necesare pentru a ne face o idee despre publicul nostru.
Seria de conferințe este organizată de Asociația Curaj Înainte în parteneriat cu GastroArt și vinul.ro, printr-un finanţat din fonduri nerambursabile de la bugetul local al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”. Proiectul este sprijinit și de către Grupul City Grill.
 

Miercuri 4 septembrie, de la ora 11, vă invităm la discuție în  acest panel #Foodtech Is food medicine or poison? în cadrul Mazars Forum 2019, alături de:
CRISTINA BOWERMAN (The Michelin Star Chef at Glass Hostaria in Rome, Best Female Italian Chef in Europe 2018)
DR. CRISTIAN CARÎP, who is currently teaching physiopathology at Institut supérieur de diététique, Angers, France and he also teaches physiology, physiopathology, microbiology and food hygiene at ICOGES Paris, France.
Cosmin Dragomir – inițiator GastroArt
 
Dacă doriți invitație nu ezitați să vă înscrieți aici 

Echipa de proiecte revoluționare de la CRIES-Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare, continuă să agite bucătăriile intelectuale. Fiind parte a proiectului Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2021, această rezidență care țintește să facă dintr-un staple food, mămăliga, un subiect de contemplare, este binevenită.

Apel pentru artiști: lucrări din mămăligă

Asociația CRIES-Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare invită artiști români să lucreze cu mămăligă, în cadrul rezidenței artistice Gastronom: artă contemporană cu patrimoniu culinar, la Timișoara.
Provocarea constă în crearea unor lucrări de artă contemporană care să investigheze relația dintre cultură și hrană ca parte a patrimoniului imaterial. Vor fi selectați 3 artiști, ale căror lucrări vor fi expuse public și vor rămâne în patrimoniul asociației pentru itinerări ulterioare.
Candidaturile se înregistrează între 16 și 31 iulie 2019, iar rezidența se desfășoară în perioada 15 -30 august 2019. Artiștii vor avea oportunitatea de a-și desfășura perioada de rezidență la Casa Jecza, gestionată de Fundația Triade din Timișoara, spațiu ce păstrează aerul boem şi cultivat al trecerii artistului Peter Jecza, sute de lucrări de artă, alături de semne ale unei intimităţi delicate.
16-31 Iulie 2019
Proiectul Gastronom: artă contemporană cu patrimoniu culinar urmărește creșterea nivelului de conștientizare a publicului cu privire la importanța hranei ca parte a patrimoniului imaterial.
Artiștii din domeniul artelor plastice și vizuale din țară sunt invitați să candideze pentru o rezidență artistică în care le este oferită oportunitatea de a crea obiecte de artă contemporană care valorizează tematica hranei și de a se exprima creativ într-un demers artistic susținut financiar. Materialul de lucru pentru lucrările finale este mămăliga.
Proiectul Gastronom pornește de la premiza complexității relației dintre hrană și cultură, de la problematica mâncării ca vector cultural într-o lume globalizată, punând în discuție relația dintre gusturi și valori, structuri și moștenire sociale, și urmărește cercetarea asupra practicilor legate de mâncare, mâncatul împreună, partajarea hranei, povestirile schimbate deasupra mesei și celelalte ritualuri asociate cu hrana.
„Hrana reprezintă o bază pentru identitatea personală, un vehicul prin care structura socială influențează indivizii, un obiect care manifestă tendințe culturale și sociale pe termen lung, un transportator de sens cultural” consideră Mihaela Vețan, inițiator al proiectului.
Produs alimentar preparat din făină de porumb, fiartă în apă și amestecată cu sare, mămăliga reprezintă un simbol cultural, fiind un surogat al pâinii și un aliment auster, asociat istoric unei culturi a rezilienței și bucătăriei claselor de jos. Produsă ocazional și din alte făinuri decât cea de mălai, astăzi este preparată prin excelență din porumb. Deși are o tradiție românească, mămăliga este prezentă și în alte culturi europene, fiind în fapt un aliment derivat din terciul de cereale atestat încă din perioada romană antică.
Criterii de candidatură
Dosarul de înscriere la rezidența Gastronom conține:
-Descrierea textuală a proiectului de lucrare in domeniul artelor plastice și vizuale ce urmează a fi realizat, inclusiv cu detalii tehnice. Acesta va ține cont de specificul materialului – rezistență, maleabilitate etc. și de necesarul de armătură (dacă e cazul).
-Machetă – schiță desenată și scanată sau schiță 3D.
-Portofoliu de lucrări, în variantă online.
Aplicația se trimite exclusiv online la adresa lapas@cries.ro.
Fiecare artist beneficiază de o remunerație în cuantum de 5.000 lei și decontarea cheltuielilor de drum, cazare și masă în perioada rezidenței. Lucrările vor fi expuse public și vor rămâne în patrimoniul asociației pentru itinerări ulterioare, în contexte culturale și sociale specifice.
Calendarul rezidenței:
16-31 iulie 2019 – primire candidaturi artiști
1-7 august 2019 – jurizare lucrări
15-31 august 2019 – participare rezidență și creare lucrări
4-8 septembrie 2019 – prezentare publică lucrări

Lucrari din mamaliga
Proiectul Gastronom: artă contemporană cu patrimoniu culinar face parte din La Pas, un program implementat de Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 în parteneriat cu Asociația CRIES-Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare, orientat către evidențierea complexității legăturii dintre hrană, cultură și consum durabil.
Producători: Asociația CRIES-Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare, Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021
Proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național
Parteneri: Nasui Collection & Gallery, Fundația Triade, Reciproc Cafe
Partener media: Modernism.ro.
Asociația CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare este o organizație neguvernamentală care din 2009 încurajează construirea participativă a unor modele de dezvoltare sustenabilă, consumul responsabil, comerțul echitabil, agricultura susținută de comunitate, economia solidară fiind tematici-cheie. În cadrul programului La Pas, asociația dezvoltă complementaritățile necesare valorificării patrimoniului gastronomic local și integrarea dimensiunii de sustenabilitate.
Construcția programului La Pas demarat în 2018 este graduală, conținând până în prezent: dezvoltarea unui grup de analiză strategică (BREAD), organizarea unui concurs de rețete tradiționale (Gustul ca patrimoniu), dezvoltarea unei baze de date cu mici producători locali din Regiunea de Vest, publicarea unui Manual pentru promovarea consumului responsabil (ISBN 978-973-0-28411-9), publicarea unui Ghid pentru evenimente culturale sustenabile (ISBN 978-973-0-28368-6), lansarea în colaborare cu mai multe școli a programului educațional de dezvoltare a consumului responsabil, pregătirea primei ediții a Festivalului La Pas (toamna lui 2019). www.cries.ro
În cadrul Gastronom, Asociația CRIES asigură managementul și coordonează implementarea proiectului, alături de partenerii săi.
Nasui Collection & Gallery este un operator cultural care colecționează și susține artiști moderni și contemporani din decembrie 2010 și produce proiecte în diverse contexte culturale prestigioase din lume. www.cosminnasui.com .
În cadrul proiectului Gastronom se ocupă de pregătirea apelului la proiecte, centralizarea aplicaților, participarea la procesul de jurizare, coordonarea realizării lucrărilor artiștilor și conceptul curatorial al expunerii acestora.
Fundația Triade este un spațiu deschis publicului, care găzduiește evenimente complexe, reunind diverse tipuri de expresie artistică. Fundaţia continuă programul început alături de Peter Jecza: susţinerea şi punerea în valoare a culturii locale, proiecte retrospective, recuperatoare, ce readuc în prim-plan avangarda anilor ’60-’70 şi proiecte prospective, deschise noilor generaţii de artişti. www.triade.ro
În cadrul proiectului Gastronom, Fundația Triade găzduiește artiștii în rezidență, participând totodată la procesul de jurizare.
Modernism.ro este revistă-platformă online de promovare a culturii contemporane românești, lansată în 2009, care susține, promovează și expune artiști români contemporani, creativi români, evenimente culturale de anvergură, proiecte bilaterale și internaționale din toate domeniile culturii contemporane, cu accent pe artele vizuale. Are peste peste 160.000 Youtube views și peste 400 de materiale video cu artiști, istorici, critici, manageri culturali. www.modernism.ro
În cadrul proiectului Gastronom, asigură vizibilitatea apelului și a prezentării publice a lucrărilor produse în cadrul rezidenței.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Resurse de la Gastroart.ro

De-alungul timpului mămăliga nu a scăpat atenției, așa că viitorilor artiști în rezidență le recomandăm câteva surse, cu tot cu mămăligă.
Anda Becuț: Cum preferați? Cu pâine sau cu mămăligă?

Cosmin Dragomir: Mămăliga prin ochii călătorilor străini prin Țările Române

Cosmin Dragomir: Mămăliga, prin ochii călătorilor străini (secolele XVIII, XIX și XX)

Încheiere

Nu așteptați prea mult, candidați, este o rezidență total atipică. Pe de altă parte, nimic nu este atât de veșnic, ca atare nici mămăliga nu poate aspira la mai mult, adică vor fi creații cu o viață scurtă? Dar poate artiștii îi vor crește longevitatea. Culturală.
Tiberiu Cazacioc
Linkedin https://www.linkedin.com/in/cazacioc/

Comunitatea digitala #ChefsForChefs iti aduce in fiecare luna povesti de bucatari, pe bune, direct din comunitate. Inscrie-te la newsletter pentru a primi si tu toate episoadele, aici: https://bit.ly/2xxFM7S.
Episodul 3 este o dimineata petrecuta cu Chef Stefan Popescu, cu intamplari, opinii si sfaturi din cariera lui de bucatar profesionist, din ipostaza de bucatar sef, din cea de consultant culinar, dar si de trainer.
Pentru Chefs Stories, Chef Stefan Popescu a vorbit despre echipa, despre perfectionare continua, despre optimism si atitudinea potrivita in bucatarie.
“Cred ca transmiti ceva prin preparatul tau: gust, tehnica ta, energie. Eu vreau sa transmit o energie pozitiva intr-un preparat.” – Chef Stefan Popescu
Paseste in bucataria lui, abonandu-te la newsletter-ul Unilever Food Solutions si intrand astfel in comunitatea digitala #ChefsForChefs aici: https://bit.ly/2xxFM7S

 

Gaziantep masoz Kutahya masoz Elazig masoz Trabzon masoz Malatya masoz Sivas masoz Ordu masoz Sakarya masoz Manisa masoz Mersin masoz Tokat masoz Afyon masoz Denizli masoz Kayseri masoz Eskisehir masoz Mugla mutlu son Pamukova mutlu son Buca mutlu son Osmaniye mutlu son