Rețeta aceasta a fost culeasă dintr-un sat de Câmpia Buzoiană, de la preoteasa Florica a părintelui Ion din Bobocu.
Dintotdeauna, zemurile au fost considerate o binefacere pentru stomac. Calde sau reci, dese, drese, concentrate, cu paine sau „goale”, cu legume ori simple fierturi, ele n-au dezamagit niciodata. De aceea le iubim, le respectam si le servim, ca „felul intai”, la masa. inaintea tuturor altor mancaruri.
Cu atat mai mult in perioadele de post ne vom bucura de aceste zemuri sanatoase, borsuril de legume si zarzavaturi care ne dau putere si energie, ca sa razbim pana in binecuvantata zi a Inaltarii.
Pentru „Borsul de legume” al preotesei Floarea Ion din Boboc (Buzau) ai trebuinta de: 3-4 cepe, 2-3 morcovi, o telina (radacina si frunze), patrunjel (radacina si frunze), o felie de dovleac placintar, o legatura de leustean, doua-trei linguri de orez, o jumatate de litru de bors, sare, piper; facultativ: 3 linguri de untdelemn. (afla mai multe retete)
Cum se procedeaza: Zarzavatul (morcovii, telina, radacina de patrunjel) si dovleacul se curata si se trec prin razatoarea mare……………………………
Vezi instructiunile de preparare AICI
Acest text este un fragment, continuarea o puteți citi la linkul adăugat, și face parte din parteneriatul GastroArt.ro cu Radio România Antena Satelor. Vă mulțumim pentru înțelegere!

Kugelhopf-ul Casei Bacalbașa (rețetă din 1934)

Rascolind prin rafturile de carte veche culinara, am dat peste volumasul unei jurnaliste “de gastro” din anii interbelici. Maria Parvulescu, directoarea revistei “Femeia satelor”, care aparea la Timisoara in anii ’30, publica o carticica – 77 pagini, in care-au incaput fix 100 de reţete – intitulata “Mancaruri de post” (scoasa la Tipografia Decebal din Deva) si care avea in cuprinsul sau 5 capitole: Ciorbe, Mancaruri, Fripturi, Salate si Dulciuri.
Din prefata, extrag cateva ganduri ale autoarei despre post: “Isus Hristos fiul lui Dumnezeu o prescris postul – asadar; ca sa ne putem spovedi, – adica pentru a ne putea usura pacatele pe care le facem zilnic, fie de voie, fie fara de voie – si apoi sa ne impartasim, trebuie sa avem si corpul usurat: aceasta se obţine numai prin post. Unii spun ca postul este greu, alţii ca postul este prea scump; adevarul insa nu este de partea niciunora. Greu ar fi postul daca timp de 6 saptamani omul n-ar manca altceva decat ciorba de fasole si salata de cartofi, asa cum de altfel fac mulţi sateni; iar scump este numai daca se pregateste caracatiţa, tohn si se mananca numai halva, asa cum fac orasenii”. Cele 100 de reţete – multe dintre ele publicate de autoare, de-a lungul anilor, in paginile revistei pe care o conducea – sunt de toate soiurile, nu neaparat romanesti, nu neaparat simple.
Capitolul “Fripturi” m-a intrigat, la inceput, dar iute m-am lamurit ca in cele 9 reţete nu se foloseau decat legume: cartofii ori ţelina pane, chiftelele de cartofi, praz sau spanac mi-au parut relativ simple. Iata o reţeta pe care v-o redau integral:
“Cotlete din diferite zarzavaturi”
Ingrediente: ……………………………………..
Vezi instructiunile de preparare AICI
Acest text este un fragment, continuarea o puteți citi la linkul adăugat, și face parte din parteneriatul GastroArt.ro cu Radio România Antena Satelor. Vă mulțumim pentru înțelegere!

Păpuși de dragavei

Mititeii românești – de la legendă la rețetă (I) „Nașul” N.T. Orășanu și „notarul” Constantin Bacalbașa

Reteta de „papusi de dragavei” am primit-o de la una dintre maicutele ce roboteau la cuhnia Manastirii Brancoveni, din Olt, Cu aproape patru secole si jumatate in urma, aici, Jupanita Celea, bunica lui Matei Basarab, inalta o biserica din lemn, pe care nepotul sau – Voda, adicatelea – a transformat-o intr-o manastire fortificata (loc de rugaciune si bastion de aparare).
Cat despre papusile de dragavei de la Brancoveni, ele nu sunt musai mancare manastireasca.Asta mancau primavara taranii olteni, cand se-ntorceau de la muncile campului… Acuma, primavara, in postul Pastelui, oltenii mei – si mai ales oltencele – se-ntrec in a gati dragaveiul asta, dupa reteta alor batrani.
Ai trebuinta de: frunze de stevie, ulei, ardei iuti, un morcov, o ceapa, otet, sare.
Vezi instrucțiunile AICI
Acest text este un fragment, continuarea o puteți citi la linkul adăugat, și face parte din parteneriatul GastroArt.ro cu Radio România Antena Satelor. Vă mulțumim pentru înțelegere!

Pește la cuptor (rețetă interbelică)

Se ia fasolea fiartă fără zarzavat, se trece prin sită și se freacă cu untdelemn încins. Se amestecă fasolea cu ceapă tăiată mărunt și cu măsline trecute prin sită. Astfel amestecată fasolea o ornează cu feliuțe de măsline formând diferite desene. Se servește ca felul al doilea.
Din “Caiet pentru gospodărie” Turtoi Teodora, clasa I, Școala Normală Brăila – 1931 (mulțumim Mihai Botea). Am păstrat ortografia originală.

După ce am fiert fasolea fără zarzavat o scurgem de apă, o lăsăm să se răcească și o trecem prin sită. Punem îmtr-o cratiță untelemn să se încingă, iar când este încins, îl amestecăm cu fasolea dată prin sită, până se face ca și o cremă. Untdelemnul încins înâlbește fasolea. După aceea punem ustuori pisat mârunt și piper. Când am amestecată cu toate acestea, o punem într-o farfurie întinsă și cu un cornet îi dăm diferite forme. Puntem untdelemn într-o cratiță și-l încingem. Tăem puțină ceapă peștișor și o prăjim în untdelemn până se rumenește. Dacă vrem îi punem și vopsea (?!) roșie să aibă o culoare mai frumoasă. Ornăm fasolea cu ceapă prăjită, căci cu cât este mai frumos ornamentată o mâncăm mai cu poftă. Se servește al doilea fel.
Din “Caiet pentru gospodărie” Turtoi Teodora, clasa I, Școala Normală Brăila – 1931 (mulțumim Mihai Botea). Am păstrat ortografia originală.

Se ia fasolea, se spală în 2-3 ape, apoi se într-o oală cu apă și îi dăm foc.
Lăsăm să dea în fiert până când fasolea se încrețește și apa se îngălbenește. Unele persoane schimbă apa, iar altele nu o schimbă. E bine să o schimbăm, căci fasolea conține sulf și prin fierbere obținem hidrogen sulfurat. Când e aproape fiartă, punem și sare. Nu punem sare odată cu fasolea căci se întărește șu nu mai fierbe bine. Tot atunci punem și zarzavatul adică: ceapa tăiată mărunt, morcov și țelină tăiată julien. Când toate acestea au fiert, se ia oala de pe mașină și se pune puțin pâtrunjel verde ca să-i dea un gust mai bun. Se servește ca primul fel.
Din “Caiet pentru gospodărie” Turtoi Teodora, clasa I, Școala Normală Brăila – 1931 (mulțumim Mihai Botea). Am păstrat ortografia originală.

Se ia fasolea, se curăță și se pune la fiert pe mașină. În acest timp se tae ceapa și se prăjește, Se pune și puțin bulion. Fasolea trebuie schimbată în altă apă când a dat în fiert, pentru că prima apă comține multe săruri anume sulf. Dupăce am schimbat apa, punem ceapa prăjită și o luăm numai atunci când este fiartă, dar să nu fie boabele sfârămate.
Din “Caiet pentru gospodărie” Turtoi Teodora, clasa I, Școala Normală Brăila – 1931 (mulțumim Mihai Botea). Am păstrat ortografia originală.

Se ia o jumătate de sfeclă, 1 ceapă, pătrunjel, 3 cartofi, 1 felie de țelină și mărar. Se taie tot zarzavatul julien și se prăjesc puțin în grăsime. Dupăce le-am prăjit, turnăm apă peste el. La sfârșit se adaugă și cartofii cu zeama de aguridă. Dacă punem borș, îl adaugăm fiert și reducem un litru de apă care s-a pus în lingură de la început.
Din “Caiet pentru gospodărie” Turtoi Teodora, clasa I, Școala Normală Brăila – 1931 (mulțumim Mihai Botea). Am păstrat ortografia originală.

Pași:

  • Adunarea zarzavatului și uneltele necesare.
  • Curățitul zarzavatului.
  • Fierberea borșului cu o ceapă.
  • Fierberea zarzavatului separat cu sare.
  • Adăugarea borșului peste zarzavat.
  • Servirea ca primul fel.

Cum se prepară: Adunăm marerialul și toate uneltele necesare. Luăm zarzavatul așa cum este, îl spălăm, și-l curățim. Tăem morcovul, țelina, o tăem pai și cartoful cu cuțitul rodel. Acum s-a inventat astfel de curățit cartoful și anume ca mărul. Dar se tae coaja subțire că știm că partea hrănitoare este sub coajă. Apoi punem sare în zarzavat și în borș ca să-i dea un gust mai bun. Dupăce l-am fiert, îl servim ca primul fel, căci se deschide pofta de mâncare.
Din “Caiet pentru gospodărie” Turtoi Teodora, clasa I, Școala Normală Brăila – 1931 (mulțumim Mihai Botea). Am păstrat ortografia originală.

Pentru prepararea salatei de fasole ne trebuiesc următoarele cantități pentru două persoane: 200 g. fasole, 20 g. ceapă, 6 g. sare, 10 g. oțet și 10 g. untdelemn și 6 măsline.
Fierbem fasolea până când se înmoaie boabele. După aceea o scoatem din ce am fiert-o și o lăsăm într-o farfurie să se răcească. Luăm ceapa, o tăiem mai întâi în două și apoi tăiem fiecare jumătate peștișor. Amestecăm ceapa cu fasolea într-o farfurie curată. Punem într-un pahar oțet, untdelemn și sare și amestecăm bine pănă se topește sarea. Apoi trunăm amestecătura din pahar peste ceapă și fasole și mestecăm iarăș. Tăiem măslinele cu forficelul, în formă de floare și aranjăm pe deasupra. Apoi luăm o cârpă curată și o ștergem pe margini.
Din “Caiet pentru gospodărie” Turtoi Teodora, clasa I, Școala Normală Brăila – 1931 (mulțumim Mihai Botea)

Gaziantep masoz Kutahya masoz Elazig masoz Trabzon masoz Malatya masoz Sivas masoz Ordu masoz Sakarya masoz Manisa masoz Mersin masoz Tokat masoz Afyon masoz Denizli masoz Kayseri masoz Eskisehir masoz Mugla mutlu son Pamukova mutlu son Buca mutlu son Osmaniye mutlu son