Prăjiturile
cu care ne mândrim


Accesează cu un click fiecare dintre cele trei regiuni ale țării noastre. Vei descoperi un tezaur de prăjituri și de tradiții culinare particulare fiecărei regiuni. Un demers atent documentat ce aduce la lumină mândria, specificul locurilor noastre de baștină, dar și lucrurile care ne leagă. O inițiativă Dr. Oetker despre moștenirea și tradițiile din România și despre cum ne putem bucura de ele chiar astăzi.

Înscrierile pentru promoția Dulce Românie s-au încheiat. Te așteptăm și la campaniile viitoare.

Verifică lista finală a câstigătorilor campaniei!

Dr. Oetker - de 25 de ani în România
Cumpără cartea Dulce Românie din librăriile Cărturești sau online
Poveşti dulci De ce era numit pandişpanul „pâine de Spania” De ce era numit pandişpanul „pâine de Spania” Pentru cei care nu sunt familiarizați cu limba noastră veche, cu formulările arhaice din manuscrisele și cărțile de acum 200 de ani, pe când încă se făcea trecerea de la chirilică la grafia actuală, unii termeni din cărțile de bucate pot da mari bătăi de cap. Dulce de sezon Semnificaţia mucenicilor. De ce se fac în formă de 8 Semnificaţia mucenicilor. De ce se fac în formă de 8 Pe 9 martie, Biserica Ortodoxă îi sărbătorește pe cei 40 de Mucenici, soldați romani uciși în Sevastia în vremea împăratului Liciniu, iar enoriașii împart mucenici. Cei muntenești diferă mult față de cei moldovenești. Cofetari şi cofetării Povestea incredibilă a lui Iosif Strassman, bucătar şi cofetar regal, inventatorul prăjiturii Caraiman Povestea incredibilă a lui Iosif Strassman, bucătar şi cofetar regal, inventatorul prăjiturii Caraiman Casa Regală a schimbat, de-a lungul timpul, mulți bucătari și cofetari care, se pare, nu puteau să se ridice la nivelul cerut. Cofetari şi cofetării Ce deserturi a inventat Capşa Ce deserturi a inventat Capşa Printre delicatesele dulci servite de-a lungul timpului de Casa Capșa și rămase consemnate în meniurile tipărite se mai află prăjitura Capșa, înghețată, bomboane, corbeilles de fruits, precum și diverse compoturi, cafea, cognac, bonbons, gateaux Boissier aux pistaches, glacés surprises Capșa, fraises nouvelle etc. Reţete vechi pe gusturi noi Cum se făcea un tort de migdale în 1695 Cum se făcea un tort de migdale în 1695 Da, în Transilvania secolului XVII la curtea principelui se mânca tort de migdale (sigur, tort pe vremea aceea nu însemna ceea ce înțelegem noi prin acest termen, după cum vedeți în imagini). Poveşti dulci Ştiaţi că Brâncoveanu adora îngheţata? Ştiaţi că Brâncoveanu adora îngheţata? Strămoșii noștri au construit ghețării, adică gropi adânci cu temperaturi scăzute și constante unde au adus blocuri de gheață și pe care le foloseau pentru a păstra alimentele, vinurile și chiar înghețata. Poveşti dulci Drive-in la Fialkowski: cofeturi cu servire la… trăsură Drive-in la Fialkowski: cofeturi cu servire la… trăsură Pentru a ieși un pic din zona ceva mai academică a secilor consemnări istorice, o să ne străduim să dăm, în articolul consacrat cofetăriei și cafenelei Fialkowski, o coloratură specifică epocii, pomenind, deloc în treacăt, modul în care comersanții vremurilor își făceau concurență sau în ce fel unele produse de cofetărie ajungeau să aibă „greutate” în viața socială a urbei. O istorie a dulciurilor din România Tortul Caraiman – desertul regal dedicat lui Carol, fiul rebel al reginei Maria Tortul Caraiman – desertul regal dedicat lui Carol, fiul rebel al reginei Maria Prăjitura/tortul Caraiman  este un dublu omagiu adus muntelui – pe de o parte – și fiului rebel al reginei Maria, principele Carol, care abdicase de la titlul lui de moștenitor pentru a deveni, simplu, „cetățeanul Carol Caraiman”. O istorie a dulciurilor din România Ce dulciuri se pregăteau pe timpul lui Alexandru Ioan Cuza Ce dulciuri se pregăteau pe timpul lui Alexandru Ioan Cuza În perioada de dinainte și după Unirea de la 1859, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, a fost tipărită o singură carte de bucate, dar care are și multe deserturi. O istorie a dulciurilor din România De la „cupeţii” din Şcheii Braşovului la „braşoave” şi cofeturile din oraşul de sub Tâmpa De la „cupeţii” din Şcheii Braşovului la „braşoave” şi cofeturile din oraşul de sub Tâmpa Brașovul a fost, mult timp, punct nodal – vamă – pentru negustorii care aduceau mărfuri din Orient și le vindeau în țări din Europa Centrală și de Nord. Ei petreceau câteva zile sub Tâmpa și aveau cu ce să se îndulcească.