Ne pregătim temeinic pentru Congresul de Gastronomie și Vin din 7/8 iunie (Hanul Gabroveni, București) pe care GastroArt.ro îl organizează împreună cu Vinul.ro, RareFood Services & Concret Pr. Cum principalele teme ale congresului sunt istoria gastronomiei românești și identitatea culinară națională am rugat mai mulți antreprenori din zona de food & hospitality să ne răspundă la un chestionar la temă. Astăzi publicăm răspunsurile lui Mădălin Simon de la Wine & Knives cel care, recent, și-a inaugurat și foodtruck-ul Zå German Wurst
Sunteți reprezentantul României la un Târg Internațional de Gastronomie și trebuie să prezentați cinci preparate tradiționale: care sunt acestea?
- Ciorba de potroace
- Drobul de miel
- Toba
- Ciorba de burtă
- Varza cu ciolan
Sunteți reprezentantul României la un Târg Internațional de Gastronomie și trebuie să prezentați cinci produse românești: care sunt acestea?
NU cred că există produse care aparțin vreunei țări. Rețetele unor feluri de mâncare circulă, se îmbogățesc, se modifică, se simplifică la fel ca legendele sau ca religia. Fiecare mai pune de la el și mai inventează vreun post, vreun sfânt sau vreo normă bisericească. Așa și cu mâncarea. Pastele italienesti sunt din China, bacalao vine din Norvegia, french fryes sunt din America, sarmalele românești provin din Orient. Produsele specifice unei țări nu trebuie căutate după proveniență, după gene ci dupa răspândirea în areal. Dacă în Ardeal se mănâncă gomboți atunci sunt românești, dacă la Tulcea se mănâncă storceag atunci storceagu-i românesc.
Ca să-ți fac pe plac enumăr:
- Poamna porcului
- Ciorba de cocoș
- Piftia
- Pui la ceaun cu mămăligă și usturoi
- Ciorba de fasole
Sunteți ghidul unui grup de turiști străini: care ar fi itinerariul pentru un tur gastro-turistic de trei zile?
În prima zi i-aș duce in Delta și le-aș da să mănânce borș de pește, saramură cu mămăligă, storceag, scrumbie, icre, musaca din pește, scordolea, sarmale din pește, plachie de crap, stiucă umplută, stavrizi marinați, pui de baltă, raci și 10 sticle de aligote.
În a doua zi i-aș duce în Ardeal și le-aș da: pălincă cu slană și ceapă, ciorbă de tarhon de pe târnave, virșli de Hațeg, supă de carne acrită cu agrișe, sângerete, supă de vișine cu smântână, gulaș de porc, papricaș, tocană de porc de mangalița cu tăiței de casă, pui cu trufe, cârnați de mistreț, bulz, mămăligă toponită, gomboți și kurtos colacs.
În a treia zi i-as tine în Muntenia și le-aș da: ciulama de porumbel, iepure la cuptor, pâine la test, tuslama, zacuscă, ciorba de stevie, pastramă de berbecuț, caltabosi, mici, murături, borț de perișoare, ciorbă de oase de porc, salată de vinete, ghiveci de legume, colivă, brânzoaice, plăcintă de brânză.
Cum ați defini indentitatea culinară a României în maximum 500 de semne?
Bucatăria românească păstreaza genele fiecărei nații care ne-a trecut pragul. Regăsești influențele turcilor, slavilor, aromânilor, grecilor, ungurilor, austriecilor, polonezilor, italienilor, sașilor și a câtor și mai câtor seminții care-au stat mai mult sau mai puțin pe aceste meleaguri. Nu e cu nimic diferită de bucătăria altor popoare. E bogată, sățioasă ca să țină iarna de frig și vara de drum lung. E strâns legată de animalele din bătătură: porc, vacă, oaie, păsăret, de ce curge pe râu sau fuge prin pădure, de ce crește pe ogor.