Eu m-am ocupat de panelul al II-lea de la Congresul Național de Gastronomie și Vin 2017 organizat cu sprijinul Selgros România, vedeți mai jos. Mai multe despre congres aici LINK
Primo: Ce este cu identitatea națională?
Un celebru politician român (celebru, poate pentru unii, nu și pentru alții) pe nume Petre Roman, a lăsat istoriei noastre, deja cam vechi, cu toate acestea, contemporană, expresia, omenească, „Sună ca dracu’!”. Atunci când la revoluție, oamenii care, din întâmplare fiind la putere atunci când teroriștii nu ne lăsau să ne revoluționăm până la capăt, scriau un manifest pe bază de vocabular cioplit, aproape după chipul și asemănarea lor, au introdus ceva așchii prin text. Dl. Roman, atent la stilistică și la partea de PR a spus clar, „Sună ca dracu’!”. Istoria l-a consemnat, nu mai știu despre ce era vorba. Dar și chestia cu identitatea culinară a României, conceptul, sună ciudat.
Secundo: Ministerul Culturii și Identității Naționale
Evident, așa cum interesul național este o magistrală perdea de fum care crează dezbateri lungi, aprinse, cu multe contribuții și specializare în bătut apa în piuă, și identitatea națională a împins multe sprâncene spre culmi. Nu m-am putut abține să nu leg spusa celebră a lui Petre Roman de identitatea națională care, după 28 de ani a urcat în denumirea unui minister. Atunci ca și acum, unele chestii sună ca dracu’, Doamne, mă ierți?
Terzo: Totuși merită să ne folosim de asta
Din punct de vedere al libertății de gândire, este mai mult decât evident că identitatea este identitate. Adică este ceva care se definește prin specificitate, distinctivitate. Cu toate acestea, trăim într-un spațiu cultural românesc, care funcționează ca un bazin. Avem elemente comune, de-a lungul și de-a latul țării, datorate unei circulații a obiceiurilor, tradițiilor. Prin vasele comunicante, circulă, și au circulat, elemente care leagă elementele culinare și dau coerență culinarității unei națiuni.
Ce am înțeles?
Nu am aflat cum ar trebui să arate. Identitatea culinară a României este ceea ce este, trebuie să o trăim, să o constatăm (Florin Dumitrescu, Adrian Hădean). Dacă nu o facem noi, așa, militant, se ocupă alții de ea, o extrag și o fixează în farfuriile noastre (Florin Dumitrescu). Este important să ne ținem conectați la resursele locale, acestea dau identitate bucătăriei românești (Radu Iliescu, Maize). Mâncarea trebuie să fie bună, iar identitatea culinară a României este acolo unde mănâncă românii (Adrian Hădean). Am reformulat ideile și le-am rescris din memorie. Mi-au mai scăpat?
Autodenunț
Rog reclamanții să facă observații pertinente, mai jos. Și le voi lua în considerare. Nota bene: Marius Tudosiei a fost menționat o dată, Oana Irina Coantă, de ouă ori. Să se noteze că, împreună cu Radu Dumitrescu, erau plecați la Spania să fure de prin bistrouri. Inspirație, șervețele și scobitori. Hai jamon, jamon, care te ții cu bonton!
Despre paneliști
Director cercetare, Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, Anda Becuţ este Doctor în sociologie din 2011 şi cercetător în cultură din 2005. În această calitate a coordonat mai multe studii despre cultură şi creativitate. Predă din anul 2013 cursul „Antropologia practicilor culinare” la Masterul de Antropologie, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București şi a coordonat trei numere dedicate alimentaţiei în revista International Review of Social Research, în calitate de editor invitat. Este interesată de antropologia alimentară, industrii culturale şi creative şi comunităţi rurale.
Florin Dumitrescu (n. 1966) a lucrat peste douăzeci de ani în publicitate. Teza de licență în lingvistică și disertația de master în studii romanice (ambele la Universitatea București) le-a dedicat retoricii și argumentării publicitare. În anii ’90, a ținut primele cronici de publicitate din presa românească (Dilema, Capital, Adevărul, Playboy). Între 2001 și 2003, a fost editorialist și campaign editor la revista de profil Advertising Maker. După 2000, a continuat să investigheze tendințele din publicitate, media și consum în Observator cultural, IQads, The Industry, B-24-FUN. Între 2014 și 2016, a ținut o rubrică de antropologie publică digest („Jurnal apropologic”) în Cațavencii. Din 2017, colaborează la Gastroart. În domeniul socio-antropologiei, Florin Dumitrescu a publicat ebook-ul Bâlciul Universităţii. Redescoperind spiritul târgoveţ în Bucureştiul postsocialist (Humanitas); precum și articolul „The Frivolous Revolution. Fair/Carnival Elements of Mărţişor in University Square Before and After 1990” în anuarul European Public Policies. Instruments, Models and Behaviour in the Public Space al Universităţii din Oradea (ambele în 2013). Teza doctorală, „Supermarketizarea tradițiilor” (2014, coordonator prof. Vintilă Mihăilescu) a dedicat-o relației dintre consum, marketing și tradiții populare. Lucrarea stă la baza cărții „Tradiții la superofertă” (Cartier, 2015, reeditată ca ebook în 2017).
Adrian Hădean, Chef și Owner MEATic Oradea, Hădean Catering și AtticLab, s-a făcut cunoscut prin intermediul blogului său culinar adihadean.ro, activ de aproape 10 ani. Aparițiile sale publice, implicarea în diferite proiecte gastronomice de amploare și evenimente cu scop caritabil, cooptarea sa în juriul MasterChef România, dar și în alte echipe de jurizare ale unor competiții internaționale i-au adus lui Adi Hădean aprecierea publicului larg, dar și a pasionaților de gastronomie. În tot acest timp a lucrat constant și la proiectele sale personale în zona de educație gastronomică: promovează bucătari tineri prin proiectul său de internship pe blog-ul adihadean.ro, unul dintre cele mai citite site-uri culinare din țară, sprijină tineri din familii defavorizate prin Școala de Bucătari, un proiect al Asociației ”Adi Hădean”. De asemenea, este realizatorul unei emisiuni culinare săptămânale la Radio Europa FM, “Medium Rare”, unde abordează subiecte din sfera educației gastronomice și continuă să-și lărgească orizonturile spre noi provocări.
Despre Chef Radu Iliescu (Maize Restaurant), Valentin Șchiopu a scris un text cuprinzător sub titlul „Bucătăria deschisă a lui Radu Iliescu” în pressone.ro