Cafea de cartofi – „Buna menajeră”, de Ecaterina Steriady (colonelu) – 1871

Cafea de cartofi – trebuie să recunosc că e o rețetă mai puțin obișnuită. Dar uite că, dacă e să dăm crezare acestei cărți de bucate – „Buna menajeră” a Ecaterinei Steriady (colonelu) -, cel puțin o jumătate de veac românii au băut-o!
Coloneleasa era din neam de greci veniți cu două generații în urmă în primitoarea țară a Moldovei – de-acasă, se numea Ecaterina Malaxa – și n-aș crede că ai ei nu știau gustul cafelei celei adevărate. Unde mai pui că nu se-ndepărtaseră alde Malaxa, în epoca aceea, de apele pe care urcau, spre inima Europei, corăbii purtând în pântecele lor și prețioasa cafea a Orientului. La Galați, oraș cosmopolit, cafenelele erau destule, iar cafeaua bună nu lipsea! Cartea ei de bucate e întocmită însă să mulțumească pe toată lumea – și pe oamenii cu stare și pe aceia cu mai puțină dare de mână. Numai așa pot să-mi explic de ce, între atâtea feluri de mâncare culese ori din cărțile Europei apusene, ori din cuhniile etnice aglomerate-n Galațiul natal, dumneaei face loc și neobișnuitei rețete de… cafea de cartofi.
Dar să nu mai lungesc vorba mult, ci să vă aduc dinainte rețeta cu pricina, ca să judecați domniile voastre de-i bună de pus în practică sau nu.

Cafea de cartofi – rețeta Ecaterinei Steriady

„Ia cartofii, curăță-i nespălați și taie-i în felii rotunde, apoi întinde-i pe scândură și lasă-i să se usuce bine 4 zile, după aceea taie-i bucățele întocmai ca cafeaua și mai lasă-i iar să se usuce bine, apoi prăjește-i întocmai ca cafeaua și pisează-i. Dacă vrei, pune vreo câteva migdale prăjite sau mai bine pune la 600 g cartofi 60 g cacao prăjită, pisată și amestecată cu cartofii prăjiți. Astfel vei face o cafea minunată și ieftină”.
Despre surogatele de cafea, la țăranul român, afli mai multe rețete AICI: cafea din rădăcină de andivă, cafea din cicoare, cafea din coajă de pâine, cafea din rădăcină de topinambur etc.
https://gastroart.ro/2017/07/09/surogatele-de-cafea/
https://gastroart.ro/2017/07/09/cafeaua-moteasca/
Citește AICI mai multe texte scrise de Simona Lazăr
 

Scroll to Top