În ultimul timp, cultura culinară din România se lasă invadată de tot felul de produse alimentare și feluri de mâncare aduse de peste mări și țări. De la mâncarea japoneză până la kebab-ul turcesc – toate sunt consumate cu plăcere de către gurmanzii curioși din țara noastră. Din când în când este bine totuși să revenim la rețetele noastre autentice românești și să trăim aceleași experiențe culinare pe care le-au practicat străbunicii noștri. Am scotocit prin cele mai vechi cărți culinare și vă prezint trei dintre cele mai delicioase rețete autohtone pe care trebuie să le încerci neapărat.
Laptele de bou.
O rețetă tradițională din zona Maramureșului, care se prepara încă în Evul Mediu este laptele de bou. Chiar dacă e greu de crezut, în unele zone tradiția încă este respectată și se mai gătește și astăzi. Pentru a prepara laptele de bou, se utilizează semințe de dovleac. Acestea sunt prăjite și se macină până se obține făină din ele. Separat, se pune la fiert lapte cu puțină sare. După ce laptele a dat în clocot, se adaugă făina făcută din semințele de dovleac, puțină sare și, la foc încet, se amestecă până se îngroașă. Recomandarea este să serviți mâncarea cu mămăligă. O rețetă simplă din produse bio pe care le găsești cu ușurință la țară și nu numai. Deci, o mâncare savuroasă și sănătoasă de la străbunicii noștri.
Plăcintă cu brânză fiartă în lapte
Se pare că indiferent de zona în care locuiau, pe vremuri românii erau adepții consumului de lapte. Rețeta vine din zona Dobrogei și ne învață cum să gătim un deliciu din telemea de vacă, aluat și lapte. Într-un vas adânc, rade brânza și adaugă ouă și puțină smântână. Amestecă bine până când obții un produs omogen. Tava se unge cu unt sau ulei. Așează câteva foi de plăcină pregătite în prealabil (într-un vas, pune ulei, apa călduță, oțet și sare. Amestecă încorporând treptat făina. Vei obține aluatul ce trebuie frământat. Lasă aluatul la cald circa 15 minute, după care îl vei rupe în bucăți mici din care vei întinde foile). Adaugă jumătate din brânza pe care o ai. Așează alte câteva foi și întinde restul de brânză. La final, pune foile care ți-au mai rămas și toarnă laptele deasupra. Pune tava la cuptorul preîncălzit și las-o circa o oră și jumătate. Poftă bună!
Ghedem
Da, știu că am zis că vă prezint mâncăruri tradiționale românești, dar nu m-am putut abține să nu includ în listă și o rețetă armenească, care se gătea în secolele trecute în zona botoșanilor. Tiberiu Crudu a găsit rețeta și a publicat-o într-o monografie a orașului Botoșani în 1932. El spune așa: „Ghedem se face dintr-un amestec de carne de oaie, vacă şi de porc. Carnea de oaie predomină, apoi cea de vacă şi la urmă cea de porc, din care nu se pune multă, pentru că-i dulce. După ce se aleg cărnurile se toacă împreună și se pune piper, zamă de usturoi, chimion şi se frământă până se face o alifie.
După frământare aluatul cărnos se lasă o noapte ca să-şi ieie tot sarea şi mirosul. A doua zi se umplu în fundacuri (n.r. – burdufuri) mai mari sau mai mici se dau cu sucitorul pentru a se lăţi şi se anină la svântat subt ştreaşine la umbra, nu la soare. Svântatul ţine o săptămână.. După svântare fundacurile se pun la fum rece în pod unde ele tot fermentează puţin şi cresc. Se coboară din când în când şi se dau cu sucitorul. Uneori trec şi trei-patru luni până sunt gata.”
Gustos și savuros. Mulțumim străbunicilor și poftă bună!