Capra vecinilor dobrogeni trebuie clonată! Despre vinuri și produse de la malul mării

Cosmin Dragomir Actual Main article

Am participat, zilele trecute, la evenimentul organizat de vinul.ro în parteneriat cu Slow Food Dobrogea: Vinuri și gastronomie din Dobrogea, în spectacol la Constanța – un concurs de vinuri dogrogene urmat de o expoziție cu degustare cu vinuri și produse locale.

În primul rând țin să îi felicit pe Cezar Ioan și Adriana Popescu pentru idee și implementare. Apoi să îi salut pe toți cei care i-am întâlnit la băut, la mâncat, la plajă sau seara la alte multe pahare cu vin. Vă știți voi!

Amu să ne întoarcem la oile și caprele noastre. Adică fix la oi și capre că multe din produsele dobrogene se bazează pe carnea lor.

Un astfel de eveniment trebuie clonat în toate zonele țării. Avem tot felul de concursuri naționale (cu un rol extrem de important, incontestabil), dar puține acțiuni menite să contureze o identitate regională, locală și microlocală.

În debutul consursului de vinuri am aflat destul de multe informații despre specificul vinurilor dobrogene, dar acesta este un episod pe care îl aștept scris de cei mult mai în măsură ca mine să vorbească despe oenologie.

Am spus-o și o să mă repet ori de câte ori am ocazia: particularitățile regionale și locale sunt cele care definesc atât identitatea cât și coordonează comunicarea turistică a zonei. Nu este de ajuns să indici o zonă geografică (în cazul acesta extrem de generoasă cu mare și deltă, desi, din păcate, excludem partea continentală a Dobrogei care are și ea multe de oferit) și apoi să te speli pe mâini și să zici că ți-ai făcut treaba.

Cârnatul de capră ori feteasca alba au alt gust aici, de multe ori extrem de diferit de gustul general al categoriei mama.

Salinitatea vegetației ori solul lutos schimbă radical produsul final și în conferă caracteristici unice.

Nu vă mai lăsați seduși de câte un brand puternic, pentru că de multe ori este înșelător!

Telemeaua de Dobrogea este gustoasă și facă față multor comparații. Cumpăratul excesiv al brânzeturilor de Sibiu a dat naștere unei oportunități impresionante de măsluire a brânzeturilor originale din Mărginime (știați că Sibiul este cel mai mare importator de ulei de palmier din țară?/ poate asta vă dă de gândit). Simultan a falimentat producători de brânzeturi din celelalte zone ale țării.

Nu fac aici clasamente, spun doar că există diferențe gustative clare între un produs montan și unul dobrogean. Și, că, dacă nu sunteți fanii standardizării și doriți să descoperiți gusturi noi trebuie să le încercați pe ambele. Și multe altele.

Un cârnat de capră (precum cel de la Moș Iosif – excelent) nu are, în afară de ideea de capră, nimic în comun cu virșliul de la Bocceluța cu Bucate (mersi Adi Ciortan) pe care abia aștept să-l gust iarăși, fix mai pe seară.

Pastrame se fac peste tot. În afară de rețeta evreilor bucovineni dusă în America la începutul secolului trecut și care a devenit emblematică pentru New York (folosită în New York Pastrami Sandwich sau în Reuben Sandwich – și pe care o puteți comanda de pe www.pastrame.ro) cea mai cunoscută zonă pentru acest preparat, cu o istorie de sute de ani (pregătită pentru imperiul Otoman), este Dobrogea.

Multi influența își spune aici cuvântul poate mai mult decât în orice altă parte. Recordul de etnii conlocuitoare în pace și bună înțelegere planează deasupra valurilor ca bannerul publicitar la semințe ori casă de pariuri ce flutură legat de un avion de mici dimensiuni. Schimbul dintre ei și mojarul în care tot acest know-how a fost amestecat sunt remarcabile.

Am bătut niscaiva locante în aceste zile. Am găsit burger, pizza, paste, dar și mai grav: tot litoralul e plin de somon, păstrăv și dorada. Stai la masă pe terasă și dacă ești genul care mănâncă semințe la restaurant le poți scuipa direct în mare: ospătarul îți recomandă o zacuscă din comerț amestecată cu ton din conservă. Mizerii culinare cu belvedere. Lângă, la doi pași și un telefon, kavurma de oaie sau vită expiră în camera frigorifică a producătorului local. Ghiudemul și babicul (specific acestei zone, dar și Buzăului) ar trebui să însoțească un baricat dobrogean și să domolească briza de seară. Cina gândită și gătită de Carmen Paraschivescu (gardaculinara.ro) este un exemplu incredibil de ce minunății am putea găsi în restaurantele din zonă. Mulțumesc Carmen, ține-o tot așa!

Sper ca astfel de evenimente, precum acesta, să se înmulțească, să ajungă în toate zonele țării și să ne facă să conștientizăm identitatea locală. Exact cum se întâmplă la alții și, ferice de ei, o duc foarte bine.

Din comunicatul oficial: 

Concursul de vinuri dobrogene, în debutul evenimentului

Am avut trei zile pline, la Hotel Ibis din Constanța, startul fiind dat de Concursul de vinuri dobrogene, la care au participat crame din zonă. Participanții – cramele Alira, Trantu, Via Viticola Sarica Niculițel, Delta Dunării (La Săpata), Alcovin Vinuri de Măcin, Histria, Domeniul Bogdan, Gabai, Domeniile Ostrov.

Juriul, format din specialiști din domeniu – bloggeri, somelieri, jurnaliști, reprezentanți ai cramelor locale – a degustat în blind peste 50 de etichete, iar în urma clasamentului rezultat avem următoarele vinuri distinse în cadrul competiției:

– Alira – Sauvignon Blanc (2018), Fetească Neagră (2014), Fetească Neagră Grand Vin (2016), Cabernet Sauvignon Grand Vin (2014), Merlot Grand Vin (2016), Rose (2018)

– Crama Trantu – Chardonnay (2018), Fetească Neagră (2017), Syrah rose (2018)

– Domeniile Ostrov – Sauvignon Blanc Ritual (2018), Sauvignon Blanc Ritual (2016), Sauvignon Blanc Naiada (2018), Pinot Gris Naiada (2017), Cabernet Sauvignon Naiada (2016), Syrah Naiada (2017), Fetească Neagră Ritual (2016), Cuvee Rose Naiada, Cuvee Rose

– Crama Histria – Sauvignon Blanc Nikolaos (2018), Ammos Rose (2018), Mirachi rose (2018), Nikolaos Rose (2018), Merlot Nikolaos (2017), Cabernet Sauvignon Mirachi (2016)

– Crama Gabai – Muscat Ottonel Curtea Regală (2018), Fetească Neagră Oak (2016), Mozaic rose (2018)

– Crama Delta Dunării – Fetească Regală (2018), Frizzante Artizanal (2018), Aligote (2018), Merlot și Cabernet Sauvignon (2017), Băbească Neagră Rose (2018)

– Domeniul Bogdan – Chardonnay (2017), Cuvee Christian (2017), Chardonnay Primordial Organic (2018), Fetească Neagră Primordial (2017), Merlot și Fetească Neagră Rose Organic (2018)

– Via Viticola Sarica Niculițel – Chardonnay Light Barrique Scentico (2018), Aligote Caii de la Letea (2018), Caii de la Letea rose Merlot, Syrah și Pinot Noir (2018), Caii de la Letea Ediție Limitată Fetească Neagră, Pinot Noir și Syrah (2018)

Reprezentanții cramelor din regiune au prezentat specificul microclimatic al zonei și ne-au oferit spre degustare vinurile lor. Carmen Paraschivescu (GardaCulinara.ro) a pregătit o cină cu produse tradiționale dobrogene, însoțite de vinurile de la Domeniul Bogdan, eveniment care a încheiat prima zi și la care am avut onoarea să îl avem oaspete pe primarul Constanței, dl. Decebal Făgădău.

Două zile de expo food & wine, demonstrații culinare, prezentări

Următoarele zile au fost dedicate publicului și au constat în expoziții și degustări de produse locale (vinuri și preparate culinare), de la crame și mici producători din zonă. Au fost prezenți Picurarlu de la Stejaru cu brânzeturi de capră, Moș Iosif cu produse de carmangerie speciale, Kadyr House cu preparate naturale din oaie și vită, Dobrogea Grup cu produse de panificație, Gold Baklava, cu cafea și dulciuri, Dulceață de Trandafiri cu dulcețuri și siropuri naturale, Jade Oriental Cafe, cramele Alira, La Săpata, Domeniul Bogdan, Histria, produse artizanale de la Valentina Koker, Sano Vita. Mulți dintre acești producători se regăsesc și în proiectele Experiențe Dobrogene si Țăranii Dobrogeni, care ne-au fost alături.

Proiecții de film, demonstrații culinare (Carmen Paraschivescu, GardaCulinară.ro), prezentări ale expozanților, expoziții de cărți de gastronomie, vinuri și istorie culinară au completat cele două zile de expo food&wine.

”Vinul.ro și bucate dobrogene” este primul din seria de evenimente pe care le pregătim până în octombrie, de Ziua Națională a Gastronomiei și Vinului și a pornit din dorința noastră de a promova zona Dobrogei ca destinație turistică și în afara sezonului estival. Zona are un potențial deosebit și un specific aparte și merită vizitată în orice perioadă a anului.

FOTO: Silvia Palașca  (Mulțumesc pentru tot) 

Written by

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Check Also
Soleanca – leacul pentru mahmureală al slavilor
Știați că în Franța supa de ceapă este considerată leac pentru mahmureală? Că noi, prin ...