Florin Dumitrescu denunță „amzificarea” piețelor din Transilvania

Antropologul Florin Dumitrescu, lector la Universitatea Transilvania din Brașov, s-a specializat în studiul piețelor și târgurilor. În 2022 a realizat o etnografie a piețelor agroalimentare din Bistrița și Năsăud. În vara lui 2023, este rândul piețelor și târgurilor din județul Sălaj să fie cercetate de către cunoscutul antropolog. Aflat actualmente într-o rezidență de studiu la Zalău, Florin Dumitrescu a dat o fugă până în Bistrița, de unde avertizează asupra pericolului „amzificării” piețelor din vechea cetate-târg. Un interviu de Hannelore Costiuc

HC: Ce înseamnă „amzificare”, Florin Dumitrescu?

Florin Dumitrescu: Prin „amzificare” se înțelege modernizarea brutală, ostilă față de interesele cetățenilor. E un termen derivat de la Piața Amzei din București, distrusă acum 15 ani prin intervenții urbanistice abuzive. Din păcate, astfel de siluiri ale piețelor, sub pretextul „civilizării”, continuă în toată țara. Edilii, arhitecții și dezvoltatorii imobiliari își dau mâna peste capul cetățenilor (deopotrivă piețari și cumpărători), care suferă de pe urma unor proiecte zise publice, realizate însă fără o consultare publică reală.

HC: Cum ați regăsit Bistrița după un an de la cercetarea antropologică dedicată piețelor de acolo?

FD: În general, schimbată în bine. M-am bucurat să pot vizita Biserica Evanghelică, ale cărei lucrări de restaurare tocmai se terminaseră cu puțin timp înainte. Dar…

HC: Există și un dar?! Ce v-a nemulțumit?

FD: Am vrut să-i întâlnesc pe producătorii de la târgul de weekend și nu i-am regăsit în Piața Centrală, acolo unde e vadul cel mai bun. Sunt femei și bărbați din satele vecine, membri ai Asociației „Produs în Bistrița-Năsăud”, pe care i-am intervievat anul trecut și cu care am ajuns să mă împrietenesc. Am dat de ei tocmai în Piața Mică, la două străzi distanță. Piața Mică este unul dintre vechile vaduri târgovețe ale Bistriței, dar cu rol secundar față de Piața Mare (Centrală). „Vânzările ne-au scăzut mult de când suntem aici”, mi-a spus unul dintre ei. „Noi nu eram decât paravan pentru șantierul bisericii. Șantierul s-a închis, ne-au gonit de acolo”.

HC: Să înțeleg că nu vă așteptați…

FD: Deloc! Regret situația, mai ales că eu m-am grăbit să laud Bistrița pentru înțelepciunea de a lăsa târgul în piața principală a târgului, la fel ca în secolele trecute, pe vremea administrației săsești. Eu chiar dădeam Bistrița de exemplu administrației brașovene, care multă vreme ezita să-i lase în Piața Sfatului pe producătorii din Țara Bârsei. Între timp, e posibil ca Brașovul să-și fi învățat lecția.

HC: Ați vrea să-i dați vreun sfat primarului Bistriței?

FD: Îl încurajez pe domnul Ioan Turc în strădania de a readuce Bistrița printre orașele importante din Mitteleuropa, acolo unde îi e locul. Dar, tocmai în acest scop, îl îndemn să țină seama de potențialul social, cultural și chiar turistic al piețelor. Cocheta Piață a Independenței merită salvată, târgul spontan de marți din spatele pieței trebuie protejat și patrimonializat pentru atmosfera pitorească, comparabilă cu cele mai faimoase bazaruri din lume.

HC: E adevărat că i-ați scris o scrisoare primarului?

FD: Am redactat câteva rânduri, în urma cercetării de anul trecut. I le-am trimis domnului primar prin profesorul Cornel Ban, cel care a întocmit strategia de dezvoltare economică a județului Bistrița-Năsăud. Între timp, i-am lăsat la primărie și volumul Culese din rural coordonat de Valer Simion Cosma, carte în care se găsește etnografia piețelor bistrițene pe care am realizat-o anul trecut.

HC: Și? Este confidențial acest raport de activitate? Nu îl puteți face public?

FD: Ba dimpotrivă! Mai mult decât un raport propriu-zis, e vorba de niște recomandări privind lucrările de modernizare a Pieței Decebal, desprinse ca o concluzie a cercetării. Desigur că au caracter public, pentru că privesc viața publică. Cercetarea pe care am realizat-o poate fi văzută și ca o radiografie a doleanțelor cetățenilor. Eu zic că poate ține loc de consultare publică și, în plus, are în spate armătura seriozității unui studiu academic. Sunt gata să public acea concluzie sub formă de scrisoare deschisă.

HC: Atunci, sunteți de acord să publicăm săptămâna viitoare scrisoarea dv. deschisă pentru primarul Bistriței?

FD: Din partea mea, cu cât mai repede, cu atât mai bine!

Scroll to Top