Power to the sheep! Transhumanța, brânză de burduf și ironie

Ne ocupăm de oaie la GastroArt? Da, ne ocupăm. Pentru că oaia este parte din lanțul alimentar al românilor. Este parte din identitatea națională din punct de vedere culinar. Dacă tot s-a născut această oportunitate, chestia asta cu oaia, recte Miorița. Care chipurile să ocupe, eventual, gaura din steagul României. Asta a dezbinat națiunea română de pe Facebook. Pe rețelele sociale, cum se indică misterios prin media, mulți au ironizat inițiativa.
Transhumanța care ne-a făcut

Nu poți extrage oaia din context. Fără această specie, cultura noastră ar fi mai săracă. Oaia înseamnă trasnhumanță. Ce este? Este acel proces ancestral, cu o vechime de peste 1 mie și ceva, poate 2 mii de ani, de creștere a oilor ținându-se cont de factorii geografici fizici și umani (climă, relief, surse de hrană, piețe, căi de acces).
Transhumanța este un proces care a permis circulația culturală a românilor și astfel crearea unor canale de conversie între provinciile României. Încercați să vă imaginați că până la 1918, transhumanța trebuia să facă unor separări politico-administrative.
Se trecea cu oile din Transilvania în Muntenia, cu oile din Transilvania în Moldova. Se practica transhumanța pe ruta Țara Oltului spre Dobrogea. Așa s-a întamplat că periodic, mocanii trasilvăneni, se duceau și se întorceau, spre Dobrogea și înapoi. Toate aceste fluxuri migratorii au făcut ca la un moment dat participanții la proces să se sedentarizeze la capătul lanțului, la destinație.
Începând cu anul 1878, au devenit colonizatorii Dobrogei. Consulatul Austriei la Galați sesiza periodic la Istanbul faptul că mocanii transilvăneni nu se mai întorc acasă să plătească taxe.
Transhumanța de Dragoș Lumpan
Dragoș Lumpan, un cunoscut artist fotograf, documentarist, lucrează de câțiva ani la un proiect remarcabil, la intersecția antropologiei cu etnografia. A însoțit câțiva ani, în condițiile vitrege de oier, mai mulți ciobani, în cursul transhumanței, în România, Turcia, Bulgaria, Țara Galilor, Italia, etc. Rezultatul este impresionant. Poate așa aflați de ce azi mâncăm brânză din fabrică, de ce oile sunt duse cu camionul de la o pășune la alta.
Mai mult informatii aici http://transhumance.ro/
Transhumanța cu frații Cățean
În anul 2013, un proiect impresionant a fost pus în practică. Au participat oieri din șapte țări central-europene și transcarpatice. Puțini știu că transhumanța a dus pe urmașii românilor, tocmai în Polonia unde exista o populație de vlahi. Acum se produce acolo o brânză care este un caș afumat, un fel de caccio cavallo, moștenire culturală românească (sic!). Din 2007 Oscypek este brânză DOP – Denumire de Origine Protejată.
Info Proiect Transhumanta 2013 aici http://www.redykkarpacki.pl/index.php?menu=transhumance&id=&tyt=&j=RUM
De la burduf la indicație geografică
Și de aici încolo frații Cățean, pe care trebuie să îi cunoașteți dacă ajungeți la Rotbav (județul Brașov), intră în scenă. Pentru că ei lucrează discret la obținerea indicației geografice pentru brânza de burduf.
De la oaie ni se trage brânza?
Pentru o documentare mai profundă asupra acestei divagații, despre brânzisme, citiți un punct de vedere de la Cosmin Dragomir, „Brînza-i bună, dar cine ne-o mănîncă?. În Dilema Veche http://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/articol/brinza-i-buna-dar-cine-ne-o-maninca
Brânza de burduf de Bran
Acesta este numele unui prezidiu Slow Food, format din membri care produc brânză de burduf după rețeta originală. Google Cultural Institute împreună cu Slow Food International, au prins acest subiect într-o suită de imagini.
Prezidiul Slow Food aici https://www.fondazioneslowfood.com/en/slow-food-presidia/bucegi-mountains-branza-de-burduf/
Google aici, mai jos. Mai multe aici Google https://www.google.com/culturalinstitute/beta/exhibit/AQVpIIhR
Ironic? Oaia nu vrea
Aici la New Times Roman http://www.timesnewroman.ro/politic/oaia-refuza-sa-devina-brand-turistic-al-romaniei-imi-pare-rau-nu-ma-pot-asocia-cu-o-tara-de-tampiti
Provocator? Concurs de frumusețe pentru oi
Revista FERMA, în speță Nicoleta Dragomir care conduce publicația, a lansat deja un concurs de beauty sheep. Cei care își iubesc animalele, pot participa.
Mai multe informații aici https://www.facebook.com/pg/RevistaFerma/photos/?tab=album&album_id=1499806713373237
Filosofic? Se poate pune de oaie
Mihai Șora se alătură celor care nu văd nimic rău în punerea în discuție a oii, ca parte din identitatea noastră.
Aici http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/mihai-sora-sunt-mandru-de-oita-mea-735410
Politic? Un atac fără precedent
La logo-ul campaniei România, grădina Carpaților.
Dacă nu ne credeți pe cuvânt https://www.facebook.com/UtopiaGrup/
Eei, și uite așa v-am spus povestea mea
Nu chiar. Motivul pentru care am pus cap la cap, doar o mică parte din poveștile care se găsesc în jurul nostru, este acela că readcuerea în discuție a oii, nu ca subiect de branding, ci ca sursă de hrană are sens și valoare culturală. De fapt oaia este piesa de rezistență a unei culturi foarte vechi iar ceea ce obținem de la ea, de la carne, lână, la branzeturi, are un loc precis în identitatea românească.
NOTĂ: Toate imaginile au indicate sursa. Imaginea din header este credit: Tiberiu Cazacioc
Ilustrații