Coptura de orez poate fi, prea adesea, considerată o mâncare „slabă”, fără cine știe ce rădăcini. Dar acela care a răsfoit ceva meniuri din Balcani nu are a se teme că află în tipsie bucate dintr-acele lipsite de gust și de fason. Ba, după cum se va vedea și din istoria desfășurată mai jos de dumneaei, Kera Calița, are tot ceea ce-i trebuiește pentru a fi pe placul pășitorilor.
Pe la 1804, Constantin Ipsilanti a dat anaforea că nimeni nu mai are voie să facă case cu cicmale, care acopereau lumina uliței și zăticneau trecerea carelor. Cicmalele, erau zidirile făcute deasupra parterului, ieșite în afară spre mijlocul uliței, cu ferestre și acoperiș diferit de restul casei, modă adusă nouă de pe malurile Cornului de Aur. Se mai numeau sacnasiuri și odată cu ele a venit o modă; stăteai la priveală -să vezi îmbulzeala, colcăiala uliței- bând cafele, fumând ciubuc și mâncând un cofet.
Coptura de orez cu sirop de zmeură – rețeptul bine ticluit
Tot de la Istanbul a sosit și zaharicalul numit coptura de orez cu sirop de zmeură făcută în chipul acesta:
Se fierb 400 de grame de orez într-un litru și jumătate de lapte cu un vârf de sare și un baton – două de vanilie desfăcute în două. Într-o formă de porțelan, de alpaca, de vas cu turla, ce ai mai aproape, unsă cu unt fără calicie, se pune jumătate din orez, se toarnă peste el…………….
Vezi instrucțiunile de preparare AICI
Acest text este un fragment, continuarea o puteți citi la linkul adăugat și face parte din parteneriatul GastroArt.ro cu blogul „KERA CALIȚA”. Vă mulțumim pentru înțelegere!
Keracalita.ro este unul dintre acele bloguri în care sfaturile bucătăricești se împletesc cu istoria și cu povestea bine ticluită, precum trei fâșii de aluat bine dospit din care gospodina pregătește colacul cel ochios al nunții.
https://gastroart.ro/2017/09/05/bucate-de-demult-fazanite-kera-calita/