Raluca Vasile este ambasador Food Revolution by Jamie Oliver în România, Convivium Board în Slow Food Romania, blogger, parfumier, consultant de pr, comunicare și branding multisenzorial iar cartea sa de vizită nu se oprește nici măcar aici. În martie, ȋn cadrul zilelor Școala Altfel anunţa lansarea primului program de educaţie alimentară practică “ȘCOALA DE NUTRIȚIE ȘI STIL DE VIAȚĂ SĂNĂTOS” și ȋn şcolile de stat, cu avizul MENS, program susţinut de Selgros Romania şi “Sănătatea incepe din farfurie”, ȋn parteneriat cu Food Revolution Romania, campanie iniţiată la nivel global de Jamie Oliver. Pe 19 mai, ȋn toată România și ȋn toată lumea se va sărbători Food Revolution Day ȋn școli, acasă, ȋn familie sau cu prietenii, un proiect global conceput de Jamie Oliver, care iși propune educarea zi de zi pentru o alimentaţie sănătoasă şi introducerea lecţiilor de educaţie alimentară şi gătit ca disciplină obligatorie ȋn toate şcolile de pe glob. “Food Revolution Day is everyday. Cook it, Share it, Live it.”. Mai multe detalii despre acest eveniment găsiți în text și în articolul relaționat.
Raluca, te rog să o luăm cu începutul: când și cum a pornit acest proiect frumos?
In 2012, dupa o perioada de sport de performanta (voley) oprita brusc la intrarea la facultate si o alta perioada de sedentarism acut petrecuta ca angajat cu nopti pierdute la job, mi-am dat seama ca luasem niste kg bune si ca e momentul sa fac o schimbare. Terminsaem un MBA in branding si comunicare si statutul de angajat nu ma mai multumea, asa ca am decis sa lucrez pe cont propriu si mi-am deschis agentie de branding multisenzorial, pasionata fiind de gusturi si arome, nebanuind insa ca aacesta extensie a profesiei mele imi va deschide calea catre adevarata vocatie. In paralel, am inceput sa studiez nutritie, gastronomie, oenologie, si in ultimii doi ani parfumerie, mi-am definit deci mai bine profilul de senzorialist si m-am apropiat foarte tare de gusturi si arome.
Asa am descoperit proiectul lui Jamie Oliver, Food Revolution, un proiect cu adevarat revolutionar in ce priveste educatia gustului, ce isi propuen sa duca educatia aliemntara prin cursuri practic de nutritie si ateliere de gatit senzoriale in scoli. Am devenit ambasador Food Revolution Romania si m-am apucat de treaba pentru a-mi duce visul la implinire, cu ajutorul mentorului Jamie Oliver. Primul eveniment Food Revolution Day l-am organizat in 2013 si l-am denumit inca de atunci aspirational „Scoala de nutritie si stil de viata sanatos”.
L-am cunoscut atunci pe chef Cezar Munteanu, care facea deja de cativa ani „haiducie” cu educatia alimentara in scoli si ne-am unit. Ne-am uns ranile de fiecare data cand bateam la usa scolilor sau povesteam cunoscutilor ce vrem sa facem voluntariat si ni se raspundea ca nu vom „intra” in veci sa gatim in scoli la clasa, ca asa ceva nu este permis de sistem.
Doi ani la rand am cautat sa descopar artizani romani din toata tara, sa ma asigur de calitatea produselor si sa ofer copiilor si parintilor oportunitatea de a descoperi gustul bun, nealterat, de tara, de care eu m-am bucurat in copilarie. Am invatat ca asta italienii sau nemtii numesc slow food, hrana de lant alimentar scurt, direct de la producator, si e cea mai apreciata in tarile europene. Acum 2 ani am intrat si in boardul Slow Food Romania, unde ma bucur sa construiesc alaturi de o echipa de oameni minunati. De la Jamie am invatat ca educatia gustului pana la varsta de 9 ani este esentiala, si face diferenta intre un om care stie sa aprecieze o hrana de calitatesau nu. „Nasul” te ajuta sa alegi de la piata ce e mai bun prin simplul miros sau degustare si te face mai priceput atunci cand combini gusturi sau gatesti.
Cred ca marele meu avantaj este ca am avut parinti care au stiut ca alimetele direct de la sursa, de la animale crescute coect si din gradina proprie, fara e-uri si conservanti sunt cele mai bune pentru copii. Am copilarit la tara la bunici la Cogealac, jud. Constanta, pana la 10 ani,am avut capre, gaini, vie, porc, gradina de legume si bunicii ne trimiteau sa avem grija de ele,am copilarit cu turci, tatari,macedoneni. La scoala imparteam pachetelele intre noi si ne bucuram de gusturi din diferite culturi, de placinta cu praz a bunicii, de baclavalele sau suberekul colegului de banca Denis, de branza de oaie cremoasa cu rosii gustoasa pe care o aducea George, colegul machidon sau papiriti cu ardei copt.
Să vorbim un pic despre resturi: cum și ce ar trebui să facem? (acasă, la restaurant)
80% din hrana care se produce pentru consumul casnic ajunge la gunoi. Ar trebui sa fie un semnal de alarma si pentru industrie, si pentru noi consumatorii. Cumparam de 3 ori mai mult decat avem nevoie.
1.Ar trebui sa fim mai organizati cand mergem la cumparaturi, sa avem o lista prestabilita si sa nu ne abatem prea mult de la ea, oricate tentatii am avea.
2. Sa ne facem un meniu prestabilit pe o saptamana, asa cum merge europeanul de rand la cumparaturi. Ne lipseste educatia pretuirii hranei, poate si datorita faptului ca inainte de ”90 am fost privati de la o alimentatie diversificata, iar dupa mirajul occidentului ne-a determinat sa asimilam orice ambalaj frumos, indifent de continut. Lipsa acestui respect pentru hrana, departarea de sat, de munca campului si de cei ce produc hrana, ne determina sa nu o pretuim si sa o risipim. In UE miscarea Slow Food de exemplu lupsa pentru redobandirea respectului pentru taran, pentru suveranitatea hranei bune, curate, de calitate. Nu poti avea asta cu o hrana industriala, oamenii trebuie sa inteleaga asta, sa aprecieze un produs artizanal, manufacturat la valoarea lui corecta.
3. Sa consumam mai putin, mai de calitate, cu raspundere si respect pentru produsele locale, acestea sunt cele care ne fac cel mai bine si la corp si al suflet. Dar nimeni nu ne invata asta, nici la scoala, nici in societate. Depinde de fiecare dintre noi cum alegem sa ne cultivam bunul gust sau gustul pentru hrana buna.
Unde se află România din punctul de vedere al educației culinare?
Grea intrebare. Cred ca Romania se afla inca in cautatea identitatii culinare. Noi nu ne-am definit inca o cultura gastronomica valoroasa. Daca ne-am fi definit-o, ar fi navalit strainii dupa produsele romanesti, caci calitativ sunt mult peste alte produse europene pe care eu am avut ocazia sa le gust. Carlo Petrini, presedintele Slow Food International a spus cand a venit in Romania, ca nu suntem constienti de potentialul si calitatea agricuturii inca neindustrializate precum in alte tari europene. Ca avem un gust bun al roadelor, de care ar trebui sa se stie mai bine si sa il apreciem mai bine. Transilvania este singura regiune gastronomica recunoscuta european, nu sunt sigura daca si acest lucru de fapt tot lui Dracula il datoram. Sper ca in viitor sa se intample cat mai multe calatorii gastronomice in regiuni cheie ale Romaniei, cu o biodiversitate fantastica, precum Delta Dunarii, Dobrogea, Bucovina, ghidate stratetic din punct de vedere al turismului.
Dezvoltă te rog programul de nutriție din școli
In 2013 am initiat si campania „Scoala de nutritie si stil de viata sanatos” alaturi de Selgros Romania, un proiect in care mai multi ambasadori Food Revolution sau voluntari cu specializare in nutritie si/sau gastronomie din toata tara merg in scoli si gatesc cu copiii. Este deja un proiect pe care il desfasuram cu avizul Ministerului Educatiei MENS in Bucuresti, Timisoara, Sibiu, Cluj, iar de anul viitor vrem sa ajungem cu el in cat mai multe orase.
Am inceput inca de acum 3 ani de cand am devenit ambasador Food Revolution, cel mai mare program de educatie alimentara la nivel global si implementat cu succes in multe tari, iar in cateva deja este program guvernamental, in SUA, UK, Australia, Brazilia sau Mexic. Programul Food revolution are ca obiectiv principal, introducerea orelor de educatie alimentara practica (nutritie+ateliere de gatit) ca materie obligatorie in scoli. Necesitatea acestui program este data si de cresterea alarmanta a numarului de copii supraponderali sau cu probleme de greutate datorita alimentatiei precare sau lipsta de vegetale si proteine, si prea bogata (ratia zilnica este depasit de 3 ori la nivel global) in dulciuri si junk food. Obezitatea si bolile de alimentatie asociate, care apar in copilarie se agraveaza la adulti si reduc considerabil calitatea vietii. Noi militam pentru un stil de viata echilibrat, bazat pe legume, proteine, seminte, lactate, iar dulcele recomandat ca gustare si preponderent din fructe sau miere.
Cum ar trebui să arate identitatea culinară a României?
Cea mai grea intrebare, dar am sa raspund in calitate de consultant de brand aici. Cand vorbim de identitate culturala vorbim de oameni, spatiu si valori si desigur perceptiile oamenilor referitor la aceste valori. Pe scurt vorbim de esenta si autenticitate, de ce avem noi si altfel de oferit. Adica sa ne raspundem la intrebarea „ ce i-am putea recomanda unui strain care ar veni sa viziteze Romania”. In tarile cu experieta in a crea identitate culturala de exemplu, se fac polluri si se intreaba oamenii ce cred si ce ii reprezinta. Adica daca vizitez Transilvania stiu ca probabilitatea de manca un bulz sau balmos bine facut este mai mare decat in Bucovina, si invers o alivanca sau poala in brau e specifica Bucovinei sau zonei Moldovei mai degraba, ca in zone de munte voi gasi pastrav bine preparat si proaspat, un storceag sau saramura de crap bune in Delta, iar midii, guvizi sau hamsii proaspete la Marea Neagra.
Putem transforma România într-o destinație gastronomică?
Cu siguranta. Romania este o tara exotica pentru majoritatea strainilor. Asta si pentru ca nu am fost foarte expusi turistic, rutele turistice abia acum se construiesc cu adevarat pe autenticitate, pe ce are tara si poporul nostru de oferit mai bun. Ar trebui pentru asta sa redescoperim agricultura, micii fermieri si produsele artizanale, create dupa retetele vechi ale stramosilor, sa ne intoarcem deci al natura, gust bun, local, autentic.
Cum ar trebui să arate gastronomia românească de sec XXI?
Gastronomia romaneasca autentica ar trebui sa se bazeze pe ingredientele locale, specifice fiecarei regiuni, sa redescoperim traditionalul in gastronomia moderna. Respectul pentru ingredientele de calitate isi spune cuvantul in orice preparat. In Italia cel mai adesea vom prefera paste sau pizza de casa, in Franta scoici, melci sau preparate cu ierburi de Provence, iar Germania wursti, strudel sau bere. In Romania, poate o fasole facaluita, o zacusa, sarmalutele cu mamaliguta, bulzul cu mamaliga, sau un bors de perisoare, vacuta, de burta sau de oase bine preparate vor face diferenta. Pentru gusturile mai rafinate insa, cred insa ca redescoperirea condimentelor, florilor si plantelor aromatice locale din retetele strabunilor, precum cimbrisorul, menta, tarhonul, brebenelul, papadia, caprifoiul, etc in preparatele de baza ar aduce o nota de autenticitate si bun gust in gastronomia contemporana. De altfel, originalitatea si noul vin mereu din reintoarcerea la obarsii, la sambure si la adevarul lucrurilor.
Food Revolution Day 2017, Grădina Verona București! #RăsfăţulResturilor