Sunt conștient că nu toată lumea agreează preparatele ce conțin sânge. Noi, românii, nu ne omorâm după carnea de vită, rață, oaie mai nefăcută (iar acolo nu este vorba de sânge ci de mioglobină) darămite să ne facă cu ochiul un preparat roșu-cărămiziu la a cărui preparare folosim din plin lichidul vital. Totuși, pentru acea nișă de consumatori care nu se dau în lături prezint astăzi niscaiva rețete vechi de pe la noi (nu ne sunt neapărat specifice, astfel de preparate se regăsesc în multe alte gastronomii) ce, în unele regiuni, au devenit tradiționale.
Omlet cu sânge de Epure
“Pentru a prepara acest omlet pentru 6-7 persoane ne trebuiește: sângele de la un epure care trebuește să fie liquid, lucru ce se obține dacă picăm în acel sânge, puțină zeamă de lămâie sau puțin oțet: 6-8 ouă, o lingură și jumătate de unt, două linguri de smântână proaspătă și groasă, marar și pătrunjel verde sau conservat și puțin piper.
Într-un castron stricăm ouăle, le dăm puțină sare și le batem iute cu furculița, adăugând pe rând piperul, mararul, pătrunjelul, smântâna și continuăm o bate mereu, adăogim la sfârșit și sângele de epure, bătând încă câte-va minute iute de tot. Într-o tingire cu coadă punem punem jumătate din untul proaspăt destinat, îl lăsăm până se înfierbântă bine fără a sfârâi, turnăm conținutul din castron mestecând continiu.
În timpul când se prăjește, ridicăm din timp omleta cu furculița și clătinăm vasul pentru a nu se prinde, când omleta sa prins în de ajuns și sa rumenit pe o parte o întoarcem adăugând și restu de unt ramas pentru a se rumeni și pe cea altă parte.
Când este gata o punem pe farfuria de servit fierbinte (care trebuie să fie de faianță sau de porțelance poate pune pe foc) punem farfuria pe marginea cuptorului de mai stă încă 5 minute, după aceasta o servim.
Timpul necesar de a prepara această omletă e 3 sferturi de oră înainte de dejun” – Revista Feminină, anul I, Focșani, 1905.
Caltaboși cu sânge (n.m. Sângerete)
„Când se înjunghie porcul se adună sângele într-un vas cu sare în care se mestecă mereu până se răcește; se curăță mațele; se suflă fiecare maț ca să nu fie spart; se prepară umplutura: grăsimea dela mațe, praporul, bine tocate; se adaogă ceapă topită în grăsimea asta pe foc moale; apoi sângele trecut prin sită, piper și orice alte miroase după plac; cât sânge tot atâta grăsime; ceapă, ceva mai puțină. Sângele ce s-a închegat se învârtește într-un vas cu apă caldă. Din umplutură înainte de-a umplea caltaboșii se pune nițică la fiert și apoi se gustă ca să se vază dacp nu-i lipsește ceva. Tot amestecul se face pe colțul mașinei ca să nu se închege. Se umple caltaboșii cu o pâlnie mai mare; se leagă scurți; se pune la fiert cu apă rece, încet; sunt gata când înțepați cu un ac nu mai iese sânge; așa calzi se șterg repede ca să rămâie lucioși; câtă vreme se răcesc, se învârtesc când pe-o parte când pe alta să se aleagă grăsimea la mijloc. Se servesc fripți pe grătar, cu mștar dulce și direfite legume fărâmate” – CULINA – RODICA, Carte de Bucate, București 1913.
Porumbei în sânge
“Când tai porumbeii, oprește sângele amestecând imediat cu oțet și vin ca să nu se închege. Apoi spinteci păsărileîn lungime, le turtești, le pui sare și piper și le tăvălești prin făină. Într-o cratiță mare, pentru ca porumbeii să poată sta alături, înfierbând 3 linguri de unt și 2 de untdelemn. Așează cele 4 jumătăți de porumbei, una lângă alta, și lasă să se coacă încet. Spre a fi copți de tot, îi întorci o data. Adaugă, atunci, o ceapă tăiată subțire și 100 gr de ciuperci, tăiate tot la fel. Stropește porumbeii cu cțteva păhăruțe de coniac și 200 ml de vin alb sau negru. Să scadă pe foc, la jumătate.
Retrage cratița de pe foc, pune porumbeii în farfurie iar în lichidul din cratiță verși sângele ținut în rezervă, cât și trei linguri de smântână proaspătă
Toarnă imediat sosul peste porumbei” – Constantin Bacalbașa, Dictatura Gastronomică 1935 via ediția din 2009, ed. Trei
Credit foto: dreamstime.com
https://gastroart.ro/2018/06/01/istoria-fabuloasa-lui-dinca-tiganul-bucatar-scolit-la-paris-povestita-de-neagu-djuvara/