O traducere eveniment (Cartea de bucate de la Cluj – 1695) și un volum despre pâine, în pregătire la Editura GastroArt

Editura GastroArt, parte a proiectului gastroart.ro, pregătește două noi apariții editoriale.
După prima reeditare a singurei cărți de bucate tipărite în timpul domnei lui Alexandru Ioan Cuza„Bucătăria română. Carte coprinzătoare de mai multe rețete de bucate și bufet”, proprietar: Christ Ionnin, Bucuresci. Typographia Stephan Rassidescu a apărut pentru prima și singura dată în 1865, reeditată în 2018 într-o ediție îngrijită de Simona Lazăr (volumul se găsește în majoritatea magazinelor Selgros), pe 16 aprilie, în cadrul Congresului Național de Gastronomie și Vin o să prelansăm alte două cărți fundametale ale istoriei gastronomiei românești.
“Cărticica meseriei de bucătar – cartea de bucate de la Cluj tipărită în 1695”, o traducere în premieră din maghiara medievală realizată de istoricul clujean József Lukács, cel care semnează și notele explicative și studiul introductiv. (272 de pagini – 58 lei)  
Cartea de față marchează multe alte premiere mai mult decât demne a fi menționate și subliniate: cea mai veche rețetă de sarmale de la noi, cea mai veche rețetă de varză à la Cluj, cea mai veche rețetă de pâine de pe actualul teritoriu românesc.
Nu în ultimul rând, “pe baza argumentelor putem afirma că Sofia Tofeus poate fi recunoscută drept autoarea primelor patru părţi ale Cărticelei meseriei de bucătar şi, implicit, prima autoare de pe teritoriul României căreia i s-a tipărit o lucrare”.
“Pâinea, aliment și simbol. Experiența sacrului”, a cercetătoarei Varvara Buzilă este primul volum din colecția dedicată studiilor de specialitate despre gastronomie. (352 de pagini – 43 lei)
Volumul reprezintă un studiu entografic aprofundat despre pâine și aluaturi ritualice prezente în obiceiul de consum al românilor. Editarea acestuia face parte din proiectul #hartapainii prin care încercăm să cartografiem rețetele tradiționale de la noi și să construim o istorie a pâinii, cerealelor, morăritului și panificație în România.

Cum puteți precomanda

Puteți precomanda cărțile la cosmin.dragomir@gastroart.ro (Nume complet, adresă de livrare, număr de telefon, titlul/urile, numărul de exemplare și mențiunea dacă doriți prin poșta română sau prin curier – prețurile de livrare sunt simțitor diferite) Plata se face prin ramburs.
De asemenea vă anuțăm că mai avem disponibile încă 100 de exemplare din Christ Ionnin – Bucătăria română. Carte coprinzătoare de mai multe rețete de bucate și buffet 1863.
 

Cartea de bucate de la Cluj (1695), 272 de pagini – 58 lei

Pâinea, aliment și simbol. Experiența sacrului, 352 de pagini – 43 lei

Christ Ionnin – Bucătăria română (1863), 96 de pagini, 32 lei

La care se adaugă taxele de transport.

 Livrările se vor face în săptămâna 14 – 16 aprilie 2019

 
De asemenea editura GastroArt pregătește următoarele titluri:
Maria Maurer, carte de bucate (1847, București) a fost reeditată în urmă cu peste un deceniu într-un tiraj infim și nu se găsește nici măcar prin anticariate. Cartea Mariei Maurer este primul volum cu rețete tipărit în Țara Românească. Există aici un manuscris mai vechi, din epoca brâncovenească, dar care a circulat ca manuscris și pe care avem de gând să îl republicăm în colecție.
Mihail Kogălniceanu și Constantin Negruzzi 200 de rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești, Iași 1841, este prima carte de bucate tipărită în Moldova. A avut parte de reeditări, dar ediția noastră vă propune câteva aspecte inedite: cartea va fi îngrijită și va avea parte din prefața lui Mihai Kogălniceanu, descendent direct al celebrului pașoptist. De asemenea, volumul va cuprinde și corespondența culinară a lui Mihail Kogălniceanu cu surorile lui, cât și alte fragmente gastronomice din operele celor doi autori.
Johann Carl Hintz (alias Hințescu) – Cea mai nouă carte de bucate a bucătăriei române, franceze, germâne și magiare supranumită și Bucătăreasa națională (reeditată în 1884 la Librăria H. Zeidner, în Brașov, va purta titlul: „Bucătares’a naționala, seu Carte de bucate a bucateresei romane, francese, germane și maghiare”). Cartea e scrisă în limba română, într-o epocă în care nici dincoace de munte nu aveam încă suficiente apariții editoriale de gen. Mai mult decât atât, cărțile lui sunt dedicate dintru început românilor, dacă ne gândim că ele sunt publicate cu listă de prenumeranți (preplătitori, exact ca în cazul nostru), din toate teritoriile locuite de români, aflate în granițele României de azi. Volumul nu a fost reeditat până în prezent.
 Despre autori:
József Lukács este clujean și absolvent al Universității Babeș-Bolyai. A studiat teatrologia la nivel de licență și istoria la nivel de masterat, doctorat și studii postdoctorale. În 2012, a obținut doctoratul în istorie, cu distincția Summa cum laude, sub îndrumarea academicianului Ioan-Aurel Pop. Titlul disertației sale: Clujul renascentist. Aspecte privind viața cotidiană în Cluj, în secolele XVI şi XVII. Alimentaţia şi gastronomia. Din 2013, este cadru didactic asociat la Universitatea Babeș-Bolyai.
A fost tipograf, mai apoi, timp de peste două decenii, administrator și secretar general de redacție al revistei Apostrof, revista Uniunii Scriitorilor din România. În prezent este muzeograf la Muzeul de Istorie a Universității Babeș-Bolyai.
Domeniile sale de cercetare: istoria Clujului, istoria Transilvaniei, istoria gastronomiei, istoria turismului.
A publicat:

  • Povestea orașului comoară. Scurtă istorie a Clujului și a monumentelor sale (2005, 2009)
  • Clujul gotic (2007)
  •  Călăuza Văii Arieșului (în limba maghiară, 2006)
  •  Scaunul Arieș, Turda și Rimetea (în limba maghiară, 2014)
  • Munții Trascăului, Drumeții în zona Cheilor Râmeți și a Bedeleului (în limba maghiară, 2016)

 
Varvara Buzilă este etnogrf, muzeograf, doctor în filologie și cercetător la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău.
A publicat peste 50 de lucrări științifice, peste 100 de articole de popularizare a științei. Promovează valorile tradiționale în mass-media, fiind moderator sau participant principal al ciclurilor lunare de emisiuni televizate „Cinel-cinel” (1992-1995), „intră în istorie dăruind muzeului un obiect” (2004-2008), „O vatră a tuturor satelor” (2006), cu mare priză la public.
A participat la elaborarea Legii Muzeelor (2002), la Elaborarea Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial și a Legii privind protejarea patrimoniului cultural mobil (2010-2011).
Este președinte al Comisiei Naționale pentru Savgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, din 2009, președinte al societății de Etnologie din Republica Moldova (din 2000).
 A publicat:

  • Costumul popular din Republica Moldova. Ghid practic. Chişinău, 2011
  • Covoare basarabene din patrimoniul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală / Bessarabian carpets National Museum of Ethnography and Natural History.  Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2013,
  • Arta tradițională din Republica Moldova. Chișinău: Editura Cartier, 2018. 272 p.
  • Imaginea lumii țesută în lână. Scoarțe din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, / The image of the world woven in wool. Traditional wool-carpets in the Nasțional Museum of Ethnography and Natural History (Republic of Moldova), Chișinău-Oradea: Editura Muzeului Țării Crișurilor, 2017.
  • Obiceiul de Crăciun Colindatul de ceată bărbătească. / Men”s group colindat Cristmas – time ritual. Chișinău, Editura Lumina, 2017
  • Cartea de față a apărut prima dată în 1999 la editura Știința din Chișinău și este republicată cu acordul autorului și a conducerii editurii din Republica Moldova. Le mulțumim pentru foarte buna conlucrare în acest proiect.

 

Scroll to Top