Dimitrie Pappasoglu despre ciorbă (1891)

Cosmin Dragomir Harta ciorbei

Istoria Fondării Orașului București a Lt-col Dimitrie Pappasoglu a apărut, prima dată, în 1891, după ce autorul mai publicase Istoria începutului orașului București (1870) și Călăuza sau conducătorul Bcureștiului (1871). Pentru că nu e cazul aici, încă, să vă povestesc mai multe despre unul dintre cei mai importanți cronicari ai capitalei din secolul al XIX-lea o să intru direct în pâine și vă prezint un pasaj dintr-un capitol dedicat obiceiurilor de la nunțile românești dar, și mai important, o înșirare de bucate tradiționale românești. Extrem de importante în acest contex sunt precizările autorului, acolo unde se vorbește despre preparate importate din străinătate. Lectură plăcută și concluzii sănătoase vă doresc.

 

Să venim la bucatele de masă. Zemurile primitive (ciorbele) erau: păpara (pâine prăjită, brânză frământată şi zeamă de carne), iar săracii obişnuiau, în loc de zeamă, terci şi urzici cu mămăligă, ciorbă de borş cu ştevie roşie. Orăşenii mâncau ciorbele de tarhana, tăiţei, fidea, orez, griş, linte cu căpăţâni de usturoi, fasole, perişoare, muchi de burtă şi ciorbă de căpăţână de miel, cu borş sau cu oţet bătut cu ouă. Peştele era obştesc, mai cu seamă că se mânca în ciorbă: crapul şi plevuşca (un fel de peşte foarte mărunţel), somnotei şi vârlan. Bucatele erau: ciulama de pasăre, iahnie de bou, ciuperci, prune şi pere, un fel de bucate numite caploma, precum şi mămăliga pripită, cu unt; ciorbă de iepure cu vin, zisă ţigănească”.

Zupă dulcie die găină cu thipăruși umplutie

Written by

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Check Also
Dacris.ro prezintă: avantajele cuptoarelor cu microunde de mare viteză (P)
Dacris.ro și gastroart vă prezintă cele mai bune soluții pentru unitățile alimentare.  Uneori, cele mai ...