5 bucătari și peste 100 de ani de experiență împreuna în #ChefsStories. Ce Chef ai vrea să  te inspire în episodul 6? Tu pe cine propui?
Preparatul este gata. Platingul perfect. Dar ce este în spatele procesului culinar? 5 chefi cu experiență  ne-au spus secretele lor în #ChefStories. Tu pe cine propui pentru episodul 6?

Știm că  i-ai urmărit cu interes și pasiune pe primii 5 chefi din #ChefStories. Acum poți participa chiar tu activ în alegerea următoarei povești ce va inspira o țară  întreagă. Pe cine propui pentru episodul 6?
Cele mai bune povești merită  împărtășite: 5 chefi ne-au spus deja istoria carierei lor. Cine ai vrea să  fie protagonistul următoarei povești? Pe cine propui pentru episodul 6 #ChefStories?
Ai intrat în comunitatea #ChefStories și ai aflat deja 5 povești ale bucătarilor profesioniști din România, spuse pe bune, chiar de ei. Poți influența chiar tu următorul episod! Spune-ne pe cine propui pentru episodul 6!
#ChefStories continuă! Continuăm să  aflăm secretele carierelor celor mai importanți chefi din țară. Tu pe cine propui pentru inspirația din episodul 6?
Ești bucătar profesionist sau te gândești să  alegi această  carieră? Lasă poveștile  #ChefStories să  te inspire și spune-ne pe cine propui să  apară în episodul 6!
Inscrie propunerea ta aici: https://bit.ly/2KiEVii
 
 

Dragul meu prieten,
Mă întrebi cum să pui la murat ardei iuți de iarnă. Nimic mai simplu.
Mergi matale până-n piață și ia un kil de ardei iuți așa ca pentru tine. Dacă-s roșii e aproape perfect, da’ gustă-i oricum ca să fii sigur. Oricum dacă-s murați, nu vor mai fi așa de fioroși. Ia și niște cepe, albe, frumoase și o căpățână de usturoi.. Nu uita de două legături de leuștean și ceva frunze de țelină, dar poa’ să fie numa’ leuștean, așa că ia trei. Caută un hrean gras și doi morcovi, că piper, ienibahar și miere știu că ai în casă. Vii la tine-n bucătărie și  speli totul bine apoi îi tai cam de un centimetru aruncând cozile. Morcovii și hreanul felioare, felioare, ceapa solzișori, iar verzitura o lași în pace.
Iei un borcan curat cât să încapă cam toate. Pui o oală pe foc după ce ai turnat în ea cantități egale oțet și apă. Pui două linguri de sare și câteva linguri de miere. Ai grijă să nu iasă prea dulce. Mai pune și vreo două pahare de vin aromat. Alb neapărat. Iaca și rima, bat-o vina. Pui la fier cu boabe de piper, ienibahar, frunze de dafin, două trei, de aromă și cam gata. După ce dă în clocot, dai deoparte și lași să se răcească.
Așezi pe fundul borcanului o legătură de leuștean, pui un strat de ceapă tăiată cum îți zisei mai sus, cu niște căței de usturoi zdrobiți. Presari și niște felioare de morcov zglobiu cu hrean încrâncenat. Pui ardei, iar un strat de ceapă cu usturoi și niște bucățele de morcov cu felii de hrean. Tot așa continui până când se termină marfa și borcanul. Îndeși puțin să intre bine. Așezi a doua și a treia, dacă ai luat, legătură de leuștean pentru capac. Pui zeama. Pui celofan și legi bine. Cazezi borcanul la umbră la rece. În vreo lună e gata de mâncat. Să vezi cum e la o ciorbă de porc la iarnă! Da’ nu numai. Lângă una de fasole cu ciolan face minuni. Poți să pui direct în zeamă din amestecul ăsta. E divin!
Poftă bună,
Nenea Iancu
Rețeta este cuprinsă în volumul  „Dan Iancu – Ospătăria lu’ Iancu. Bucate Vechi” în curs de apariție
 
 

Radu Anton Roman este, probabil, cel mai cunoscut gastronom de la noi. Un mare merit îl are ProTV-ul care a știut să transforme o emisiune cu bucate țărănești într-o producție cu mare priză la telespectatori. Într-un top al notorietății celor care se ocupă de gastronomie (dar nu al chefilor) cred că doar Păstorel Teodoreanu mai are parte de un PR atât de solid. Mi-aș dori mult ca, între cei care se ocupă cu arheologia culinară, oameni care bat satele la picior și culeg rețete de pe la bătrâni să îl urmăriți și pe Mircea Groza, un neobosit călător și descoperitor de bijuterii gastronomice din Ardeal.
Dar, cum eu în campania Selgros mă ocup de rețete vechi, mai precis sunt fix la raionul supe, ciorbe, borșuri, astăzi doresc să vă prezint cinci zămuri ardelenești alese pe sprânceană de către Radu Anton Roman.
Dar, înainte de rețete, vă invit să citiți ce a scris Radu Anton Roman despre identitatea gastronomică românească:
“Românii, forfotind neliniștiți și săraci între imperii, s-au lăsat atrași în cele mai servile aventuri culinare. Frontieră constantă a unor civilizații și continente incerte și mobile, mereu amenințați și mereu înfometați (poate chiar din cauza vecinătăților), daco-romano-migratorii au copiat en gros și fără discernământ, seduși de la prima întâlnire, toate gătelile ce ne-au invadat prin milenii (de obicei grație unor banale ocupații sau mode temporare).
Așa se face că, sub titlul emfatic și narcisist de «bucătărie românească», găsești – în cârciumi mai ales, fie ele locante de soi sau bombe imposibile – mai toate felurile turcești, arabe, austriece, grecești, franceze deseori, rusești, evreiești, poloneze ori chiar și altele, de și mai aiurea.
Ce-s musacaua, ciorba, chifteaua, salata de «biof», ciolanul pe fasole, plăcinta (placenta în latină), supa, clătitele și altele atât de «neaoșe» bucate altceva decât depuneri, aluviuni, fie ale ocupației otomane, fie ale influențelor franceze, germane, fanaro-grecești sau care or mai fi ele?!
Cu toate astea, cele mai multe din aceste lucrări n-au reușit nicicum (țară de sălbatici și nebuni!) să păstreze modelul. Mai mult, l-au aranjat discret pe românește, în asemenea măsură, încât nu mai recunoști nici măcar tema originară! Ca o haină primită în dar de la cineva prea gras sau prea slab, fustița de stambă importată a fost răscroită, modificată, transformată în șervete de bucătărie sau guler de cămașă, în bici, în sită de mătase, în altceva!
Totuși, românii nu-și iubesc bucătăria (cel puțin aparent). Toate bunătățile bunicii zac în caiete prăfuite de rețete, abandonate.
Ca să nu mai spun, cu jale mare, că marea bucătărie țărănească din România e încă nedescoperită! În aproape două sute de ani de existență modernă, s-au reușit (cu eforturi și sacrificii incredibil de inutile uneori) toate importurile culinare posibile, dar nimeni n-a încercat să afle ce era mai la îndemână: cât de bine, de spectaculos și de divers mâncăm noi, românii, de două milenii.
De fapt, întreaga Românie e încă o țară nedescoperită (nu numai gastronomic), iar bucătăria românească a rămas, datorită nepăsării și ignoranței vechi de două sute de ani (nu stau acum să explic ce și cum, să tai firul ăsta necomestibil în patru, că mi se arde friptura), extrem de regionalizată, insulară, aproape inaccesibilă.
Foarte puțini mai știu să gătească românește, iar și mai puțini o fac. Se mănâncă pizza și hamburger, chebab ori sushi. De ce? Din aceleași motive – nu le mai amintesc aici – pentru care mai toți românii, înstăriți sau săraci lipiți pământului, beau vodcă proastă de cereale (din sticle cu etichete foviste), când au, pe toate drumurile, la un preț mai mic, rachiu nobil de fructe sau țuică aleasă!
 
Ciorbă de porc cu tarhon

  • 1 ou
  • 500 g cartofi
  • 200 ml smântână
  • 500 ml zer
  • 1 legătură tarhon (în oțet)
  • sare, piper (după gust)
  • 300 g carne proaspătă de porc (mai cu oscioare, mai fără)
  • 300 g carne afumată porc (ciolan!)
  • zarzavat – 1 morcov, 1 păstârnac, 1 țelină, 1 ceapă

Se pune carnea la fiert în 3 litri apă, se spumuiește. Se curăță zarzavatul, se taie cubulețe, se pune la fiert cu carnea o oră. Se curăță cartofii, se taie cubulețe, se pun la fiert – o jumătate oră (are voie să scadă la 2 litri). Se toacă tarhonul. Se bate oul cu zer, tarhon, sare, piper și smântână. Se drege-acrește ciorba, se mai dă câteva clocote. Se oferă fierbinte, parfumul ei schimbă totdeauna energia casei ardelenești în bună voie!
 
Ciorbă transilvăneană
În munții Apuseni, vara e răcoroasă, n-ajută nicicum la „grădinit“; două foi de varză, o gulie infirmă sunt tot ce obține moața din pământul roșu și subțire, abia acoperind stânca rece. Așa că mai ajută ciorba cu o mână de turnăței.

  • 500 g carne afumată
  • 100 g slănină afumată
  • 500 g frunze gulii și varză
  • 2 linguri untură porc
  • 2 linguri făină
  • 1 legătură mărar
  • 1 ceapă
  • 250 ml lapte acru
  • usturoi, după gust
  • sare, piper

Turnăței:

  • 4 ouă
  • 4 linguri făină
  • ceva sare

Se bat ouăle cu făina până iese o pastă, se sărează, se vor turna, când le vine vremea, încet, strop cu strop, în oala cu ciorbă clocotită. Carnea și slănina se pun la fiert în doi litri de apă; se spumuiește zeama, se lasă să fiarbă o oră. Se spală bine frunzele, se opăresc și se taie tăiței. Se toacă ceapa. În o lingură de untură încinsă se prăjesc ceapa și frunzele. În a doua lingură de untură se prăjește făina, care se stinge cu zeama din fiertură. Se toarnă rântașul peste ceapă și frunze și rezultatul peste ciorba clocotind, să se înțeleagă! Se picură turnățeii, se toacă mărarul și usturoiul, se freacă cu sare și lapte acru și se adaugă ciorbei, care acum e bună de mâncat.
 
Ciorba de varză acră
Necunoscută în Regat, curentă în Transilvania, ciorba de varză acră cu afumătură este o imperativă a iernii târzii, când lavițele cu fasole și sacii cu cartofi și gulii s-au golit, când se aruncă în lupta grea a supraviețuirii și ultima unghie afumată. Moțoganii și secuii pândesc cu sufletul (și cu burta!) la gură prima rază de soare ce vine din ceața de pe deal, să aprindă candela minusculă a primăverii, dătătoare de speranță și urzici, căldură și caș dulce, încredere și stufat! Dar până atunci, se bucură de vărzuca cea deasă.

  • 1 litru zeamă varză
  • 1 linguriță boia (paprica)
  • 1 lingură făină
  • 1 ceapă
  • 500 g varză acră
  • 100 ml smântână
  • 1 lingură untură
  • 250 g afumătură porc

Se spală varza, se taie fideluță. Zeama de varză se amestecă cu doi litri de apă și se pune la fiert împreună cu afumătura – tăiată cubulețe, felii, cum iese – și varza. În untura încinsă se rumenește mai întâi făina, se adaugă paprica, se stinge cu zeama caldă și se varsă în fiertură. Se toacă ceapa, se pune în ciorbă. Când a fiert totul, după o oră, o oră și jumătate, se toarnă smântâna, amestecând, și se dă la masă.
Ciorbă de păsat
Ciorbă ardelenească, veche tare, ciobănească cât cuprinde, făcută din spărtură de porumb și verzituri felurite, la vremea primăverii.

  • 1 ceașcă păsat
  • 1 litru zer acru
  • sare, cât vă place
  • verdețuri: frunze multe, o poală de foi de țelină, sfeclă, gulie, rubarbă, lobodă, ștevie, ceapă verde, usturoi verde, salată verde, mărar, pătrunjel, leuștean și ce mai e verde în grădină sau pe câmp și se mănâncă.

Se fierbe păsatul în 2l apă. Se grijește bine verdeața, adică se spală, se curăță de cotoare, coji și se toacă. Când s-a muiat porumbul se adaugă zerul. După primele clocote se adaugă și verziturile tocate, sarea și se mai fierbe un sfert de oră.
 
Zară moață

  • 1 ceapă
  • ceva albitură
  • 1 kg cartofi
  • 1 morcov
  • 1 litru zer de smântână (ce rămâne după ce se scoate untul din smântână)
  • sare, piper, paprika

Se toacă zarzavatul, se pune la fiert, 30 de minute, în puțină apă, cât să-1 acopere. Cartofii se curăță, se taie cubulețe și se pun și ei la fiert, vreo 20 de minute, cu o linguriță de paprică. La sfârșit se pune zerul, se potrivește de sare și piper și se lasă să dea în niște clocote, vreo 10 minute.
Încă o ciorbă din familia fierturilor ciobănești, făcută la stână, undeva, în Apuseni, din puținul ce l-a cărat măgarul și cu ce-a rămas de la alte bucate, mai bune”(Bucate, vinuri și obiceiuri românești, Radu Anton Roman, editura Paideia 2008).

Se întâmplă la Blid – locantă românească (strada Fluierului nr 33) : weekend cu 4 feluri de sarmale și două feluri de băbească neagră de la Domeniile Panciu (frizzante și liniștit) și platou cu produse de la producători locali și țuică de la Zetea

“În weekend oprim serviciul a la carte și vă propunem să Festin cu sarmale și Băbească Neagră de la Domeniile Panciu.
Sâmbătă și duminică avem doar meniul special:
Platou pentru două persoane cu mizilicuri producători locali (trei feluri de brânză, jambon de porc, slană de mangalița, pastramă oaie) și țuică Zetea – 80 de lei
4 feluri de sarmale (vită, porc, pui și orez cu trufe) + 2 pahare (Frizzante roze și băbească neagră liniștit de la Domeniile Panciu) – 55 de lei
Rezervări la: 0783 145 497 (vă recomandăm pentru a fi siguri de locuri, suntem un restaurant mic cu număr limitat de scaune)”.

 
 

Bănuim că o parte însemnată dintre cititorii gastroart a a aflat deja că dorim să facem istorie pe pâine la modul practic, adică, să luăm partea teoretică pe care am publicat-o pe site și să o pune în practică, mai precis, în blide. Unde? La Blid – locantă românească (strada Fluierului 33, în spatele clădirii ProTv, tel. rezervări 0783 145 497).
Am început cu spațiul, apoi cu ideea de amenjare și am ajuns, cronologic, la nevoia unui logo. Ne-am îndrăgostit de un desen, care ne ajunsese pe alte căi la noi. Povestea lui e mai jos, spusă de cel care l-a gândit: Octavian Viorel de la Pukka:
Pe cale digitala mi-a parvenit informatia cum ca se cauta identitatea Zilei Nationale a Gastronomiei si Vinului Romanesc. Studiasem intens in ultimele 12 luni branding-ul carciumilor, cramelor si vinurilor autohtone deci, pe cale de consecință, Pukka a decis sa trimitem juriului propunerea noastra.

Ee… cum a luat fiinta logo-ul Blid. Pe cale naturala.          
Am plecat în căutarea identității Zilei Naționale a Gastronomiei și Vinului Românesc copleșiți de universul cultural și temporal pe care această identitate se obligă a cuprinde. Vorbim de bucate tradiționale din Moldova, Oltenia sau Dobrogea? Ardeal sau Basarabia? Sau Valea Timocului? Sau vorbim despre mâncăruri vânătorești? Sau poate despre o mâncare rezultată în urma unei zile întregi petrecută pe malul lacului? Asta e o altă mâncare de pește! La care ar merge un vin alb, rece. O Tămâioasă Românească. Dar un Riesling de Rhin ar strica?! Poate că nu!
Apropos, sarmalele sunt un produs tradițional românesc? Cu mezelurile cum stăm? Ce e, și ce nu e, românesc? Mai avem pâine?! Acestea au fost doar o parte din gândurile ce ne-au năvălit în minte atunci când ne-am propus crearea identității unui eveniment de anvergura ZNGVR.
Pe scurt, am căutat simbolul care să însumeze următoarele:
gastronomie, carne, pește, fructe, cereale.
vin, alb, rosu, D.O.C., sec, demisec, soi, cupaj
Oltenia, Moldova, Transilvania, Maramureș, Țara Bârsei, Bugeac,Valea Cernei.
sec. V îdC , sec. X dC, 1203, 1504, 1601, 1856, 1877, 1977, 1989, 2001, 2019, 2030, 2130  
România, românesc, național
zi liberă, de chef și voie bună.

Și pentru a cuprinde pleiada de simboluri într-unul singur, am apelat la proto-limbaj, la proto-alfabet. Am creat un simbol plin de simboluri, de ce doresc descifrate. Am refolosit și recompus caracterele prezente pe tăblițele de la Tărtăria, precum și pe alte vase de lut descoperite pe teritoriul României actuale. Avem, deci, un simbol organic, compus, puternic în sine dar și prin descifrare.
Vanatul padurii si cerului, pestii apelor, roadele pamantului, fac in cadranul al IV-lea al discului sa avem un barbat si o femeie slujind mesei si gratarului, ca o incununare a unui ciclu complet.
Cand m-a sunat Cosmin, pe atunci membru al juriului, sa imi spuna ca are doua vesti, una buna si una proasta, l-am rugat sa inceapa cu cea buna. Asa puteam intui lejer vestea proasta. Vestea buna, asa cum s-a si dovedit, a fost sa ii cedez simbolul propus de Pukka ZNGVR-ului. Asa cam am intuit si care era vestea care nu-mi era pe plac. 🙂
 

Ne-am vazut sa vorbim pe terasa unui restaurant unde speram sa gasesc creier macelaresc, dar Cosmin si-a gasit apa in tenisi. (intrebati-l pe el!). Vara afara, sete mare, din vorba in vorba am ajuns la concluzia ca Blid este locanta careia i se potriveste cel mai bine simbolul creat de Pukka.
Zilele trecute m-am intors de la pre-deschiderea Blid. A fost o seara memorabila. Ciorba de salata cu afumatura trebuie repetata! Atmosfera creata de prietenii Blidului sper sa devina un dat al locului. Iar locanta, in sine, sa serveasca, pe langa mancare buna, si cauza gastronomiei si culturii romanesti.

 

Interbelicul românesc reprezintă o perioadă extrem de seducătoare mai ales prin intermediul unor texte care ne prezintă o imagine idilică a Bucureștiului de pe timpuri. Protipendada se plimba pe Calea Victoriei în haine elegante, restaurantele aveau meniuri cu preparate în vogă ca în orice altă capitală europeană, petrecerile se țineau lanț, Micul Paris strălucea, funcționarii și funcționărașii câștigau destul de bine încât să mănânce zilnic în oraș… simultan, viața rurală ori cea a păturilor de jos era o continuă luptă pentru subzistență.
Astăzi nu o să vorbim de inventivitatea țăranilor care au valorificat flora spontană și ierburile din curte în minunate zemuri care asigurau singura masă a lor. Lista de mai jos reprezintă o înșiruire de supe (le-am spus suprinzătoare) recomandate de autori de cărți de bucate tipărite la noi în perioada interbelică. Multe dintre ele puteau fi gustate în restaurantele de „fițe” unde puteai găsi și consome de broască țestoasă și supă bisque de homari, dar scopul lor, fiind vorba de cărți, era de a diversifica rețetarele de acasă, de învăța gospodinele și doamnele care conduceau marile case cum să-și impresioneze invitații.
Iată, așadar, o listă selectivă cu astfel de zămuri, pe care, cu câteva modificări în funcție de rețetă, le puteți face oricând acasă la dumneavoastră. La Selgros puteți găsi toate ingredientele din aceste rețete, la un loc, într-un singur magazin, astfel că nu o să vă mai irosiți timpul prețios.

Supă austriacă de ficat (Lebber-Suppe)


Taie subțire 300 de grame ficat de vacă sau vițel și rumenește-l în unt cu mai multe zarzavaturi (ceapă, mocovi, pătrunjel, praz, țelină) prealabil rumenite în unt. Pune sare, piper, 2 linguri de făină. Umple cu un litru de zeamă de vițel (supă de oase de vită) și 100 g bulion de pătlăgele roșii (tomate). Să fiarbă trei sferturi de oră. Scurge apa de pe ficat și pisează-l în piuliță (mojar). Trece-l prin sită și după ce l-ai subțiat cu lichidul în care a fiert și a fost trecut prin strecurătoare, adaugă un pahar de vin alb și încălzește la “Bain-Marie”. Pune unt și toarnă în castron peste franzeluțe prăjite în unt (Constantin Bacalbașa, 1501 rețete).

Supă cremă portugheză

Pui în unt un amestec de: 50 gr costiță afumată tăiată în bucățele, o ceapă și o carotă (morcov) tăiată la fel, o foaie de dafin, puțin cimbru și puțin pătrunjel. Adaugi 600 de grame de pătlăgele roșii (tomate) fără semințe și fără pieliță și un cățel de usturoi. Fierbe încet. Trece prin sită deasă. Pune din nou în cratiță adaugă 250 de g de orez spălat bine (căutați varietăți cu mai puțin amidon), umple cu un litru și jumătate de zeamă de carne . Să fiarbă jumătate de oră la foc domol. (Constantin Bacalbașa, 1501 rețete).

Supă de varză și brânză (italiană)


Fierbe 250 g orez împreună cu puțină varză și sare. Când orezul și varza sunt fierte, scoate-le, scutură-le de apă și pune-le într-o cratiță, cu untură, ceapă tocată mărunt, sare, piper și câtă zeamă de carne trebuie pentru 6 persoane. Când servești adaugă brânză rasă. (Constantin Bacalbașa, 1501 rețete).

Supă irlandeză de berbec


Ia două bucăți de carne de la piept de berbec, 250 de grame de arpacaș, 4 morcovi, 2 bucăți de ramuri de țelină (apio), 2 napi și 3 litri de zeamă de carne. Legumele, tăiate în bucăți mari, le călești în unt, apoi adaugi zeama de carne, berbecul. Arpacașul se fierbe separat, până când e aproape făcut, se scurge și se adaugă împreună cu carnea. Scoate bucățile de berbec, scoate-le oasele, dacă e cazul, lasă să se răcească, apoi porționează carnea. În supă adaugă și o mână de pătrunjel tocat. (Constantin Bacalbașa, 1501 rețete).

Supă de gulii

Se prăjesc în untură două gulii cu două cepe bine tocate și, îndată ce s-au prăjit bine, se amestecă cu o linguriță de piper roșu, apoi se adaugă un kilogram de carne de vacă spălată în apă rece și tăiată în bucăți cât nucile. Această carne constă în un sfert de kilogram fleică și costiță. Se mai pune o jumătate de cartof bine ras. Îndată ce apa a fiert se pun sare și o lingură de pătlăgele roșii. Turnând câte puțin apă se prăjește această compoziție până ce carnea se înmoaie. Într-o oală separată se fierb, între timp, oase, verdețuri de supă și chimion până ce se face o supă concentrată de oase. După ce carnea a fiert bine, se toarnă deasupra supa strecurată și se mai adaugă cuburi de cartofi și tăiței. Vara se mai pot pune și ardei verzi tăiați felii. (Carte de bucate Florica)
 
 
 

Am sărbătorit anul acesta, pentru prima dată, pe data de 6 octombrie, Ziua Națională a Gastronomiei și Vinurilor din România, zi institută prin lege, după ce a fost adoptată de Parlament pe 27 martie 2019, la trei ani de la primele demersuri inițiate la Congresul Național de Gastronomie și Vin de Cosmin Dragomir (Gastroart.ro), Chef Nico Lontras (Rare Foods Services) și Cezar Ioan (Vinul.Ro).
Pentru celebrarea acestei zile, pe parcursul întregii toamne, Gastroart.Ro împreună cu mai mulți parteneri a inițiat o serie de evenimente culturale, culinare și enologice, campanii, conferințe și dezbateri despre identitatea națională. Unul dintre acestea este Luna Gastronomiei Românești, o campanie-eveniment, care are loc într-o serie de restaurante din București – sectorul 5, în primă fază, beneficiind de sprijinul Primăriei din acest sector, prin Centrul Cultural și de Tineret „Ștefan Iordache”. La invitația organizatorilor*, acestea au pregătit meniuri speciale cu preparate românești, semnalizate ca atare și disponibile pe mese, lângă meniurile a la carte, până pe data de 15 noiembrie.
Obiectivul acestei campanii este de a (re)aduce în față bucătăria românească și vinurile autohtone nu doar la toate restaurantele partenere și clienților lor, dar  în general, opiniei publice.
Preparate tradiționale populare precum sarmalele cu mămăliguță cu varză, bulzul, saramura de crap, ciorba de burtă, mititeii, fripturile, papanașii, dar și mai puțin gătite în ziua de azi pe scară largă, cum ar fi carcalatele, storceagul, rața din garniță pe păsăt se regăsesc alături de feluri cu o notă modernă fie prin adăugarea de noi ingrediente, fie în prezentare precum florile de dovlecel umplute cu urdă și sos de măsline, batogul de somn afumat în casă cu ou de prepeliță, coliva cu înghețată de colivă pusă într-un fel de  gogoașă de profiterol. Unele dintre acestea au și recomandări de vinuri de asociat.
 „Ziua Națională a Gastronomiei și Vinurilor este un prilej perfect pentru parteneriate public-private prin care să celebrăm gastronomia românească altfel decât în fața grătarului cu paharul de tulburel în mână. Putem organiza dezbateri, conferințe, expoziții tematice, lansări de carte și multe alte evenimente. Mi-aș dori ca restaurantele să se folosească de acest pretext pentru a prezenta meniuri special concepute pentru această zi”, spune Cosmin Dragomir (Gastroart.ro), organizator al campaniei Luna Gastronomiei Românești.
„Am lansat invitația de a face parte din acest proiect-pilot proprietarilor și chefilor restaurantelor bucureștene nu numai românești, ci și cu diferite specificuri și ne bucură că mai mulți au înțeles scopul și utilitatea inițiativei răspunzând pozitiv acestui demers. Pe  măsură ce tot mai mulți chefi și proprietari de restaurante vor să promoveze gastronomia românească, sunt convinsă că putem face încă un pas de repunere a ei pe harta valorilor noastre culturale. Este un beneficiu pentru toată lumea: sunt aduse în atenție consumatorilor alături de mâncăruri tradiționale populare, dar care poate nu se mai fac azi în bucătăriile moderne ori pe scară largă și feluri care tind să devină uitate, iar în restaurante este încurajată cererea lor.”, precizează Adriana Popescu, coordonator campanie Luna Gastronomiei Românești.
„Și vizitatorii străini din restaurantele de hoteluri, de exemplu, și nu numai, pot lua astfel contact cu bucătăria nostră mai repede. Prin extindere, pe lângă restaurantele din sectorul 5 alte restaurante din alte zone bucureștene au dorit să facă parte din acest proiect. Nu toți cei invitați au înțeles, în acest stadiu, campania de față, însă este un pas și sperăm ca, în timp, să creem o comunitate cât mai mare care să susțină gastronomia națională.”   
Preparatele enumerate mai sus sunt doar câteva exemple, toate propunerile  de meniuri dedicate Lunii Gastronomiei Românești le puteți descoperi pe site-ul special www.gourmets5.ro alături de o hartă aproximativă a restaurantelor de sector și de prezentările acestora.
 
Lista restaurantelor partenere:
Sectorul 5
Becker Bräu
Ivan Pescar & Scrumbia Bar
Restaurant „La Vioara Roșie”
Mahala restaurant
Aida Bistro
Champions Sport Bar & Restaurant – JW Marriott
Pavilion Lounge – JW Marriott
Ibis Palatul Parlamentului
Alte sectoare
City Grill Primăverii
City Grill Băneasa
City Grill Covaci
Restaurant Pescăruș
Hanu’ Berarilor Casa Oprea Soare
Hanu Berarilor Casa Elena Lupescu
 
Ziua Națională a Gastronomiei și Vinurilor din România se sărbătorește în fiecare an, în prima duminică a lunii octombrie.
*Proiectul Luna Gastronomiei Românești este realizat de Asociația Curaj Înainte și  Gastroart.ro, sprijinit de Primăria Sectorului 5 prin Centrul Cultural și de Tineret “Ștefan Iordache”. Partener media principal: Vinul.Ro.
www.gourmets5.ro
#LunaGastronomieiRomanesti
 
 
 

Duminică, 6 octombrie, sărbătorim pentru prima dată Ziua Națională a Gastronomiei și Vinurilor Românești. Cu această ocazie vă invităm La Blid – locantă românească (strada Fluierului nr. 33) unde organizăm un fel de pre-deschidere (nu suntem chiar gata, gata, dar în câteva zile o să reușim să dăm drumul și a la carte) și un after party vinul.ro
Ce înseamnă asta? Păi Chef Vasi (Vasile Nicolae) gătește, afară, la ceaun: tocană de ied și iepure, ciorbă de șalate și alivenci. Cezar Ioan aduce peste 70 de etichete de vinuri înscrise la concursul vinul.ro ( selecția este aleatorie din cele 180 de etichete înscrise la concurs). De pălincă se ocupă Zetea. Apă cafea, limonadă avem.
Zaiafetul începe la ora 15:00 și accesul se face doar în baza rezervării pe WhatsApp la 0754951616 în limita a 40 de locuri (putem suplimenta până la 60 de locuri dacă nu e frig și stăm și pe terasă)
Cost: 75 lei/ persoană, totul inclus.

Gala Premiilor de Excelență  GastroArt & vinul.ro s-a desfăşurat la Palatul Parlamentului, în cadrul celui mai mare Festival de vinuri și street food din România, Wine and Street Food Festival. Peste 150 de invitaţi au fost alături de noi într-o seară festivă atât pentru lumea vinului, cât şi pentru cei din domeniul gastronomiei.
Cezar Ioan, publisher al revistei Vinul.ro şi Cosmin Dragomir, istoric culinar (GastroArt) au decernat premii cramelor din România care s-au inscris la concurs şi celor care au contribuit la dezvoltarea şi promovarea identităţii gastronomice româneşti.
 
Cosmin Dragomir: “Gala de excelență GastroArt, aflată la prima ediție, își propune să premieze proiecte gastronomice, oameni și locuri, care, de obicei, nu au categorie la premiile de profil din industria HoReCa. Nu premiem cel mai bun chef, cel mai bun restaurant & co pentru că noi considerăm că astfel de premii există și cei care deja le acordă fac treabă bună. Noi ne-am propus să evidențiem proiecte gastronomice care adus plus valoare gastronomiei românești, producătorilor locali, identității noastre culinare . ”
Cezar Ioan: “Am ales decernarea premiilor în ziua inaugurală a WSFF de la Palatul Parlamentului, cel mai mare eveniment cu vinuri şi mâncare din România nu este întâmplătoare. Ne-am dorit ca prin asta să legăm vinul de gastronomie, să oferim un plus de vizibilitate cramelor medaliate şi acces mai facil al consumatorilor către vinurile medaliate. Organizând Gala în interiorul târgului care mai continuă două zile, am dat posibilitatea consumatorului să deguste vinurile medaliate şi nu numai“.
Aceasta este cea de-a 11-a ediție anuală a Premiilor de Excelenţă Vinul.ro, iar în toți acești ani evaluările juraților au scos în prim plan produse de foarte bună calitate, a căror vânzare a crescut, la fel ca și prestigiul lor. Anul acesta, marii câştigători au fost Domeniile Sâmbureşti, Crama Ceptura, Domeniile Avereşti, Domeniile Tohani, Villa Vinea şi Domaine Vinarte.
Caracterul special al Premiilor este dat de sărbătorirea, pentru prima dată în acest an (în prima duminică a lunii octombrie) a Zilei Naţionale a Gastronomiei şi Vinului din România. Demersul a fost iniţiat acum trei ani, cu ocazia  primei ediţii a Congresului de Gastronomie şi Vin, de către Cezar Ioan, Cosmin Dragomir şi chef Nico Lontras şi a devenit lege cu sprijinul deputatului Mihai Mohaci.
Cezar Ioan: “Ziua Naţională a Gastronomiei şi Vinurilor din România, care anul acesta se serbează pentru prima dată şi care are loc anual în prima duminică a lui octombrie este titulatura mare şi ideea mare în jurul căreia am organizat Premiile de Excelenţă. Încercăm să legăm cât putem în conştiinţa românilor vinul de gastronomie pentru că noi considerăm că vinul este parte integrantă din gastronomie. Acesta este motivul pentru Gala a fost organizată în comun cu prietenii de la GastroArt care au premiat câţiva bucătari, scriitori, dar şi o cramă care susţine de câţiva ani un proiect de culturalizare şi educare a publicului din România. A fost o plăcere pentru noi şi o onoare să vedem atâtea crame care au dorit să înscrie vinuri în concurs, ne pare foarte rău că nu am putut acorda mai multe medalii, însă această limitare la o treime din numărul probelor înscrise credem că este de natură să ofere credibilitate în primul rând concursului, dar mai ales să ofere încredere consumatorului că nu premiem cu toptanul. Judecăţile de valoare, oricât de dureroase par, sunt necesare într-o piaţă imatură cum este cea a vinului din România”.
 
Premiile de excelență GastroArt și Vinul.ro fac parte din proiectul “Identitate Gastronomică Națională” derulat de Asociația Curaj Înainte, proiect finanațat de Primăria Sector 5 prin Centrul de Cultură și Tineret Ștefan Iordache.
 

Premiile de excelență GastroArt

Chef Bogdan Alexandrescu – restaurant Ibrik Paris pentru promovarea gastronomiei românești în afara țării
Chef Mihai Toader & Bogdan Simion pentru proiectul Fragment
Proiectul “Bucătăria Hoinară” – pentru valorificarea tezaurului gastronomic
Crama Avincis – pentru dezvoltarea culturii vinului prin sponsorizarea colecției de cărți de profil de la editura Baroque Books & Arts
Editura Cartier pentru volumul “Moldova. Oameni, locuri, bucătărie și vin”
Microgreens România – inovație în produs local
NYC’s Pastrami Delikatessen – recuperarea patrimonului gastronomic
My Secret Romania – pentru Oltenia și Muntenia Brunch
Ciprian Muntele pentru încurajarea consumului de organe și țuică
Tiberiu Cazacioc – documentarea produselor locale înregistrate la UE
Bioshopromania.com  pentru promovarea producătorilor locali

Premiile GourmetS5.ro

 
Restaurant Pâine și Vin – pentru promovarea producătorilor locali
Restaurant Ivan Pescar – pentru promovarea bucătăriei regionale
Restaurant Becker Braw – cea mai de success deschidere din 2019 din Sectorul 5
 

Premiile vinul.ro

Mare Medalie de Aur Chateau Valvis Chardonnay 2017 Domeniile Sâmburești
Mare Medalie de Aur Dominum Alb Chardonnay, Fetească Regală 2018 Crama Ceptura
Mare Medalie de Aur Diamond Junior – Busuoiaca de Averești Busuioaca de Bohotin 2018 Domeniile Averești
Mare Medalie de Aur Castel Bolovanu Cabernet Sauvignon 2016 Domaine Vinarte
Mare Medalie de Aur Selection Kerner 2018 Domeniile Sâmburești
Mare Medalie de Aur Siel rose Fetească Neagră, Pinot Noir, Shiraz, Merlot, Cabernet Sauvignon, Busuioacă de Bohotin 2018 Domeniile Tohani
Medalie de Aur Stonewine Fetească Neagră 2016 Balla Geza
Medalie de Aur Basileus Cabernet Sauvignon 2017 Crama Zorești
Medalie de Aur Alira Grand Vin Fetească Neagră 2016 Alira/Winero
Medalie de Aur Mirabilis Machina Cabernet Sauvignon & Fetească Neagră 2016 Vincon
Medalie de Aur Alb de Ceptura Сhardonnay, Feteasca Regală 2018 Crama Ceptura
Medalie de Aur Organic Muscat Ottonel 2018 Domeniul Bogdan
Medalie de Aur Blanc de Noirs Pinot Noir 2015 Domeniile Panciu
Medalie de Aur Siel Fetească Albă, Fetească Regală, Tămâiosă Românască, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Riesling Italian, Pinot Gris 2018 Domeniile Tohani
Medalie de Aur Colocviu La Paris Rose Sec Busuioacă de Bohotin 2018 Casa de Vinuri Cotnari
Medalie de Aur Colocviu Vibe Brut Frâncușă 2018 Casa de Vinuri Cotnari
Medalie de Aur Rose Domeniile Sâmburești   2018 Domeniile Sâmburești
Medalie de Aur Prince Vlad Fetească Neagră 2016 Crama Vie Vin Vânju Mare
Medalie de Aur Premium Fetească Neagră 2016 Budureasca
Medalie de Aur Selection Fetească Neagră 2015 Villa Vinea
Medalie de Aur Caii de la Letea Rose Merlot, Syrah & Pinot Noir 2018 Via Viticola Sarica Niculițel
Medalie de Aur Domaine Ceptura Rouge Cabernet Sauvignon & Merlot & Fetească Neagră 2015 Davino
Medalie de Aur Selection Gewurztraminer 2018 Villa Vinea
Medalie de Aur Cuvee Experience Alb Sauvignon Blanc, Muscat & Chardonnay 2018 Domeniul Bogdan

 
1

Medalie de Aur Castel Bolovanu Cabernet Franc Cabernet Sauvignon & Cabernet Franc 2017 Domaine Vinarte
Medalie de Aur Domeniile Sâmburesti Cabernet Sauvignon 2017 Domeniile Sâmburești
Medalie de Aur SUIRAM Castel Sofia Merlot, Fetească Neagră & Cabernet Sauvignon 2016 MaxiMarc
Medalie de Aur Alira Fetească Neagră 2014 Alira/Winero
Medalie de Aur Stonewine Cabernet Franc 2016 Balla Geza
Medalie de Aur Crama Trantu Cabernet Sauvignon 2017 Vinex Murfatlar
Medalie de Aur Domeniile Blaga Fetească Regală 2018 Domeniile Blaga
Medalie de Aur Crama Trantu Fetească Neagră 2017 Vinex Murfatlar
Medalie de Aur Maestoso Riesling Italian – Muscat Ottonel 2017 Crama Dealul Dorului
Medalie de Aur Organic Chardonnay 2018 Domeniul Bogdan
Medalie de Aur Siel Roșu Fetească Neagră, Pinot Noir, Shiraz, Merlot & Cabernet Sauvignon 2016 Domeniile Tohani
Medalie de Aur Sempre Rose Pinot Noir 2018 Vincon
Medalie de Aur Negru de Ceptura Merlot, Cabernet Sauvignon & Fetească Neagră 2017 Crama Ceptura
Medalie de Aur Valea Ascunsă Sauvignon Blanc 2018 Crama Valea Ascunsă
Medalie de Aur Basileus Merlot 2016 Crama Zorești
Medalie de Aur SAAC Cabernet Sauvignon & Pinot Noir & Shiraz & Fetească Neagră 2018 Domeniile Urlați
Medalie de Aur Crama Trantu Sauvignon Blanc 2018 Vinex Murfatlar
Medalie de Argint Epiphanie Fetească Neagră 2017 Via Viticola Sarica Niculițel
Medalie de Argint Selection Fetească Albă 2018 Villa Vinea
Medalie de Argint Monogram Fetească Albă 2018 Davino
Medalie de Argint Moșia de la Tohani Fetească Albă 2018 Domeniile Tohani
Medalie de Argint Nedeea Fetească Neagră & Negru de Drăgășani & Novac 2017 Domaine Vinarte
Medalie de Argint Balla Geza Mustoasă de Măderat 2018 Balla Geza Winery
Medalie de Argint Livia Rose   2018 Crama Gîrboiu
Medalie de Argint Prince Vlad Merlot 2015 Crama Vie Vin Vânju Mare
Medalie de Argint Sempre Rose Busuioacă de Bohotin 2018 Vincon
Medalie de Argint Balla Geza Fetească Neagră 2017 Balla Geza Winery
Medalie de Argint Cuvee Celest Riesling de Rhin 2015 Villa Vinea
Medalie de Argint Bacanta Sauvignon Blanc 2018 Crama Gîrboiu

 
2

Medalie de Argint Domenii Demisec Tămâioasă Românească 2018 Casa de Vinuri Cotnari
Medalie de Argint Cuvee Experience Roșu Fetească Neagră, Merlot & Syrah 2017 Domeniul Bogdan
Medalie de Argint Terra Romana Millenium Roșu Merlot, Cabernet Sauvignon & Fetească Neagră 2016 SERVE
Medalie de Argint Diamond Junior – Feteasca Neagra de Averesti Feteasca Neagra 2016 Domeniile Averești
Medalie de Argint SAAC Fetească Albă &Sauvignon Blanc 2018 Domeniile Urlați
Medalie de Argint Premium Merlot 2016 Budureasca
Medalie de Argint Domeniile Sâmburești Chardonnay 2018 Domeniile Sâmburești
Medalie de Argint SAAC Sauvignon Blanc 2018 Domeniile Urlați

 
 

Articol scris de Andrei Pogăciaș, doctor în istorie, și prezentat în cadrul Conferințelor GastroArt – Identitate Gastronomică Națională.
 
Dacii au locuit pe teritoriul actual al României în perioada antică, regatul lor fiind distrus de romani în anul 106 e.n. Cu toate că, din păcate, nu au lăsat nimic scris, avem informații despre ei din sursele antice grecești și romane și din arheologie.
Astfel, se conturează imaginea unei culturi care a ajuns la un nivel înalt în anumite aspecte ale civilizației materiale și a singurei naţii barbare din Europa care era organizată în mod constant și permanent într-un regat, nu doar într-o vremelnică uniune de triburi.
Tot din arheologie cunoaștem și parte din obiceiurile culinare ale dacilor. Față de romani, care au scris despre mâncărurile lor, au publicat chiar cărți de bucate – dintre care unele s-au păstrat până azi, la daci avem și în acest domeniu un hiatus de informații și trebuie să coroborăm diferite informații pentru a ne face o imagine despre ce mâncau și beau strămoșii noștri daci.
Știm ce plante creșteau în Dacia, deci putem să creăm și să recreăm diferite mâncăruri pe care le mâncau cu siguranță dacii. Dieta dacilor era formată în mare parte din produse vegetale, pe lângă care se adăugau brânzeturi, pește, cărnuri și pâine, în general nedospită. Bineînțeles, se foloseau sarea, uleiurile din diverse plante și boabele de muștar. Ceapa, usturoiul și hreanul nu lipseau nici ele, după gust. Se preparau fierturi, supe, ciorbe, terciuri, fripturi, tocane. Nu lipseau lactatele – lapte, brânză, unt, iaurt.
Sursa de hrană provenea din agricultură, creșterea animalelor, cules de plante, fructe, rădăcini, frunze sălbatice, dar şi din pescuit și vânat.
Agricultura era făcută de către femei și de către acea pătură de jos a societății dacice, care lucra pământul și culegea roadele. Nu toți bărbații daci erau războinici; de fapt se pare că doar casta militară avea această atribuție. Țăranii daci își foloseau uneltele agricole în război, în caz de defensivă contra inamicilor care ajungeau pe teritoriul lor. Foarte multe astfel de unelte au fost descoperite în săpăturile arheologice – cosoare, sape, coase, securi, greble, brăzdare de plug.
Zonele întinse de câmpie și de deal din Dacia ofereau un mediu propice agriculturii. Se cultivau cereale precum: grâu,  mei, orz, secară, ovăz. Din acestea se făceau terciuri, în amestec cu diverse alte ingrediente, iar din făina de mei și orz se făcea mămăligă.
Dintre leguminoase se distinge lintea, folosită, se pare, în cantități importante. Bobul, mazărea și năutul erau de asemenea cultivate și folosite în alimentație. Alte legume cultivate sau culese erau varza (denumire dacică), ciupercile, spanacul, măcrișul, leurda (primăvara), loboda, ștevia, napii, morcovii și altele.
Dintre fructe se evidențiază clar strugurii, apoi merele, prunele și fructele de pădure, culese din vastele păduri din Dacia.
Creșterea animalelor își avea şi ea aportul său la dieta dacilor, datorită proteinelor conținute. Se creșteau oi, capre, vaci, porci, iepuri, păsări de curte. Apicultura era practicată, probabil, la scară largă. Există dovezi arheologice că dacii mâncau și câini. Probabil mâncau și cai.
Pescuitul se făcea în râuri, în Dunăre și mare, de pe mal sau din ambarcațiuni, cu undițe simple (există numeroase cârlige de pescuit găsite în arheologie) sau/și cu vârșe (s-au găsit greutăți de la acestea în şantiere arheologice).
O parte a cărnii provenea și din vânătoare. Se vânau de la păsări și animale mici – veverițe, iepuri – la animalele mari din pădurile Daciei – bouri, cerbi, urși, căprioare, mistreți.
Pentru preparare se foloseau râșnițe din piatră, mojare, diferite alte vase. Existau plite și cuptoare, iar în locuințele cele mai sărace, vetre mici. Pentru mâncat existau străchini de lut și celebrele „fructiere”, care erau de fapt farfurii cu picior (piciorul și rolul de mâner). Mobilier pentru mâncat exista probabil doar în casele și turnurile-locuință ale nobilimii: mese, bănci. Alimentele se păstrau în spații special amenajate, grânare etc., dar și în gropi săpate în pământ și arse, în gropi săpate în stâncă și în vase mari de ceramică, așezate la rândul lor în gropi.
Din vița-de-vie se făcea vin, probabil foarte tare, la fel ca la ceilalți barbari, care era îndoit cu apă, în vase mari de ceramică. Celebra tăiere a viilor de către Burebista s-ar putea, însă, să aibă o conotație religioasă, nefiind menită neapărat să oprească consumul de alcool și toate problemele care decurg din consumul exagerat. Cu siguranță se făcea și bere din cereale, probabil și cidru. Miedul era și el cunoscut și consumat. Din vin se făcea și oțet.
Importuri de alimente se făceau din lumea greacă, din orașele grecești de la Marea Neagră. Se importa vin, ulei de măsline, probabil fructe exotice, dându-se la schimb miere, ceară, sclavi, diferite produse.
Plantele medicinale erau bine cunoscute de către daci, acestea fiind și menționate cu denumirea lor în limba dacă de către medicul Dioscoride, care a trăit în vremea împăratului Nero. Din unele dintre acestea se făceau ceaiuri și fierturi care ajutau organismul.
În activitățile noastre de reconstituire istorică, am refăcut câteva feluri de mâncare din care ar fi putut să consume și dacii. Astfel, mâncarea de linte este foarte ușor de preparat, iar amestecată cu niște carne, devine o mâncare foarte bună și sățioasă. Mămăliga de mei este, de asemenea, foarte bună.
 
În cazul romanilor, este muuult mai simplu. După cum menționam mai sus, romanii au scris despre mâncărurile lor, au descris banchetele care abundau în mâncare și băutură, au întocmit liste cu importuri și exporturi de alimente și ingrediente, au pictat pe pereții vilelor sau au făcut mozaicuri în care apar ori scene de banchet, cu mâncarea și băutura aferentă, ori pur și simplu platouri cu diverse fructe, legume, fripturi. Celebră este cartea de bucate a lui Apicius (sec. I e.n.), carte care ne-a parvenit prin secole.
Pâinea era consumată de toată lumea. De bază în alimentație era laptele; urmau, pe rând: laptele prins, untul, brânzeturile. Se consuma mult pește, iar cei bogați consumau stridii și alte fructe de mare, care erau costisitoare. Erau preferați peștii marini, nu și cei din râuri. Celelate alimente folosite masiv în bucătăria romană erau mierea (consumată ca atare sau în diverse combinații, inclusiv în vin); măslinele și uleiul de măsline; fructele – struguri, mere, pere, pepeni, smochine, migdale, castane, alune, nuci.
Legumele formau baza alimentației romane. Se consuma varză, sfeclă, ștevie, dovleci, ceapă, usturoi, napi, lăptuci, bob, linte, năut.
Dintre cărnuri, cea de vită era la mare prețuire și se consuma masiv. Dintre animalele domestice se mâncau porci, ori, capre, păsări de curte, dar şi păsări exotice, importate în Imperiu – bibilici, păuni.
Vânătoarea asigura romanilor o bogată varietate de carne. Tehnic vorbind, orice animal putea fi vânat în Europa, Africa și Asia, iar dacă avea carne comestibilă, era  preparat mai ales pentru festinurile imperiale și mesele organizate de familiile nobiliare.
Se foloseau condimente variate, unele fiind importate din Asia. Unul dintre cele mai folosite era garum, un sos făcut din măruntaie de anșoa lăsate la fermentat la soare, consumat cu aproape toate mâncărurile, inclusiv cu unele dulciuri.
Băutura principală era vinul, făcut în general în Imperiu, importurile fiind reduse. Se mai bea mied și băuturi fermentate din diverse fructe – din pere, rodii, coarne, gutui.
Cei bogați aveau o dietă foarte variată și beneficiau de bucătării în vilele lor personale, dar și de bucătari specializați. Aici se găseau și cărnuri de animale exotice – girafă, gazelă, flamingo, melci hrăniți cu lapte, berze, cocori, papagali etc. – pe lângă fructe exotice. Un desen mural prezintă chiar ceea ce pare a fi un… ananas.
Oamenii de rând mâncau mai simplu, alimente mai puțin costisitoare și care se găseau din producția internă. Fiindcă nu aveau bucătării acasă, mâncau în oraș, în localurile care serveau băutură și mâncare. Mâncau în general terciuri diverse și carne friptă.
Gladiatorii aveau o dietă bazată pe terciuri și legume. Contrar ideilor inoculate de filme și seriale, gladiatorii nu erau niște indivizi fibroși trași prin inel și cu musculatura la vedere, ci erau puțin grăsuți, pentru ca în luptă să nu fie răniți în organe vitale sau direct în mușchi. Aspectul fizic ținea, desigur, și de conformația fiecăruia.
Legionarii mâncau și ei în general terciuri din cereale, dar descoperirile arheologice au demonstrat că mâncau și multă carne, fie de animale domestice – pe care o cumpărau din așezările de lângă castre, fie de animale sălbatice vânate. Oasele găsite arată o varietate foarte mare de astfel de animale din ambele categorii. Bineînțeles, se mai consumau brânză și pește, iar vinul era nelipsit din dieta soldaților.
Este clar că aceste practici alimentare ale celor două culturi s-au îngemănat în Dacia, dând naștere la un sincretism și în ceea ce privește gastronomia. Este clar că dacii, mai ales cei din zonele rurale, au rămas cu vechile lor obiceiuri culinare, „modernismul” gastronomic roman intrând aici mai târziu sau deloc, pe când în zonele urbane predomina gastronomia romană, care la rândul ei se poate să fi preluat influențe de la daci.
 
 
Conferințele GastroArt  fac parte din proiectul Identitate Gastronomică Națională „proiect finanţat din fonduri nerambursabile din bugetul local al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret «Ştefan Iordache»”.
 

Gaziantep masoz Kutahya masoz Elazig masoz Trabzon masoz Malatya masoz Sivas masoz Ordu masoz Sakarya masoz Manisa masoz Mersin masoz Tokat masoz Afyon masoz Denizli masoz Kayseri masoz Eskisehir masoz Mugla mutlu son Pamukova mutlu son Buca mutlu son Osmaniye mutlu son