Crapul pentru umplut se curăță, se scot măruntaiele și se spală. Umplutura se face astfel: se dă nucile prin mașină adăugăm un ou, stafide, orez fiert de mai înainte puțin, puțină verdeață, piper și sare. Cu această umplutură umplem crapul și-l coacem și apoi îl punem într-o tavă, turnăm peste el unt de lemn încins și-l dăm la cuptor. Apoi se sevește tăindu-l în bucăți ca un pește, prăjit ca o friptură. Cantități: 1 crap mic, 1 de untdelemn, 200 gr. orez, 15 gr. stafide, 20 gr. nuci, 5 gr. zahăr, 2 gr. sare, vin, miez de pâine.
Din “Caiet pentru gospodărie” Turtoi Teodora, clasa I, Școala Normală Brăila – 1931 (mulțumim Mihai Botea). Am păstrat ortografia originală.

Mai preferabil ar fi carnea de vițel, rinichii sau creer. Se tae în bucăți groase ca degetul, se bat și se dă cu sare, se dau prin făină apoi prin ou bătut și prin pesmet și le prăjim în grăsime încinsă. Se servește cu muștar sau altă garnitură. Cu cartofi pai dați cu sare după ce s-au prăjit.
Din “Caiet pentru gospodărie” Turtoi Teodora, clasa I, Școala Normală Brăila – 1931 (mulțumim Mihai Botea). Am păstrat ortografia originală.

Cantități: 1 kg de zahăr ars, 3 pahare de apă.
Unelte: 1 lingură, 1 castron de apă, 1 vas.
Procedeul: Dintr-un kg de zahăr se ia 60 gr. de zahăr se pune într-un vas și se arde, În acest timp se ia restul de zahăr, se dizolvă pe foc apoi se strecoară și se pune zahăr ars (60 gr) și îl fierbem din nouă până se leagă. După aceea îl dăm jos depe foc și-l lăsăm să se răcească și când este puțin cald începem să-l frecăm cu un sucitor numai într-o sinură direcție până când se lasă după sucitor. Atunci e gata și îl luăm și-l punem în borcan. Dacă se zaharisește îi punem lămâie și îl udăm cu foarte puțină în timp ce mestecăm în aceeași direcție. Pentru ca să nu se zahariseazcă trebuie să avem grijă de margini când sucim și când legăm zahărul trebuie să luăm o jumătate de lămâie pusă într-o furculiță,. Se pune lămâie și când se leagă, dar nu multă. Ca să știm când e gata siropul pentru luat la frecat procedăm astfel: se ia o farfurie cu apă și se pune din sirop o picătură. Apoi luăm acea bobiță și o frecăm încetișor cu degetul. Dacă e gata se face un ghemușor perfect rotund.
Din “Caiet pentru gospodărie” Turtoi Teodora, clasa I, Școala Normală Brăila – 1931 (mulțumim Mihai Botea). Am păstrat ortografia originală.

Oul este un aliment foarte hrănitor.
Ca să-l putem mânca trebuie să îl fierbem s-au să-l prăjim. Ouăle se fierb după cât vrem de tari s-au moi. Ouăle moi se țin trei minute, ouăle potrivite se țin cinci minute și ouăle tari se țin opt minute. Luăm un vas, îi punem apă și-l punem să fiarbă. Luăm oule le spălăm și după ce a început să clocotească apa, punem și ouăle în vas. Le ținem în apă după cât vrem de moi s-au tari. Apoi le scoaem din vas și le punem într-o faurfurie ca să se răcească. Astfel se fierb ouăle.
Din “Caiet pentru gospodarie” Turtoi Teodora, clasa I, Școala Normală Brăila – 1931 (mulțumim Mihai Botea)

Luăm oule după numărul persoanelor, de fiecare câte un ou. Le spargem și le batem până cand se face spumă și se presară cu puțină sare. Tot în același timp luăm și puțină grăsime și o punem să se încingă. Încercăm ca să vedem dacă putem să le punem. După ce le-am pus, le mestecăm până se prăjesc. Noi putem să le preparăm și cu brânză. Astfel se fac oule jumări.
Din “Caiet pentru gospodarie” Turtoi Teodora, clasa I, Școala Normală Brăila – 1931 (mulțumim Mihai Botea)

În loc de dulceață se poate servi bomboane.
Bomboanele de obicei fondate se pun în bombonieră, se ia tava se așterne un șervețel pe ea și punem atâtea pahare cu apă câte persoane avem. Se așează bomboniera pe tavă și servim la fiecare persoană în parte, întâi bomboanele apoi apa sau bomboanele împreună cu paharul cu apă. Se strâng aapoi de la fiecare persoană paharele pe tavă tot în ordinea în care a fost servite bomboanele.
Din “Caiet pentru gospodarie” Turtoi Teodora, clasa I, Școala Normală Brăila – 1931 (mulțumim Mihai Botea). Am păstrat ortografia originală.

Citește și servirea dulceței 

Dulceața se servește în două feluri:
Ori cu chiseaua pe tavă ca să-și ia fiecare musafir cu linguriță, însă nu prea este practic ca să servim cu chiseaua. Așa se servește numai dacă vrem să facem economie. Dulceața se mai servește întru-n fel: luăm farfurioarele și să fie curate, luăm dulceață cu lingurița și luăm lingurița să fie rasă ca să mai treacă și pe lături frumos, să nu zică că suntem zgârgiți. Se așează dulceața într-o chisea. Tava pe care servim așezăm un șervețel frumos brodat, apoi se pune pe ea chiseaua în mijloc, la marginea tavei în dreapta o farfurioară pentru pus lingurițele curate, o alta pentru cele murdare în stânga. Paharele cu apă se așează în jur. Se servește fiecare persoană în parte. Se mai poate servi dulceața în alt mod: Se așează pe tavă farfurioare pentru câte persoane avem apoi paharele în fața fiecărei farfurii. Se ia cu lingurița dulceața din borcan și se pune pe farfurioară cu lingurița. Lingurița să nu fie goală sau nici prea plină. Se servește apoi fiecăruia și se așteaptă până mănâncă dulceața și bea apa apoi se trece la altă persoană, sau se servește fiecăruia farfurioarele cu dulceața apoi fiecăruia apa ca să nu fim obligați a sta prea mult în fața fiecăruia. Servireal dulceții în casele unde sunt fete este frumos ca să fie făcută de ele, în lipsa lor o servește servitoarea. Când este sevitoarea ea umblă cu tava, iar stăpâna ia de pe tavă și dă fiecăruia în parte. Atunci dăm mai multă atenție musafirului.
Din “Caiet pentru gospodarie” Turtoi Teodora, clasa I, Școala Normală Brăila – 1931 (mulțumim Mihai Botea). Am păstrat ortografia originală. 

Pentru prepararea salatei de fasole ne trebuiesc următoarele cantități pentru două persoane: 200 g. fasole, 20 g. ceapă, 6 g. sare, 10 g. oțet și 10 g. untdelemn și 6 măsline.
Fierbem fasolea până când se înmoaie boabele. După aceea o scoatem din ce am fiert-o și o lăsăm într-o farfurie să se răcească. Luăm ceapa, o tăiem mai întâi în două și apoi tăiem fiecare jumătate peștișor. Amestecăm ceapa cu fasolea într-o farfurie curată. Punem într-un pahar oțet, untdelemn și sare și amestecăm bine pănă se topește sarea. Apoi trunăm amestecătura din pahar peste ceapă și fasole și mestecăm iarăș. Tăiem măslinele cu forficelul, în formă de floare și aranjăm pe deasupra. Apoi luăm o cârpă curată și o ștergem pe margini.
Din “Caiet pentru gospodărie” Turtoi Teodora, clasa I, Școala Normală Brăila – 1931 (mulțumim Mihai Botea)

Pentru salata de cartofi ne trebuie următoarele lucruri: 200 g. cartofi, 20 g. untdelemn, 20 g. măsline, 20 g. ceapă și 6 g. sare, pentru 2 persoane.
Ferbem cartofii în apă până se crapă coaja. După ce se ferb îi curățim de coajă. Apoi îi tăiem felii fără să se crape. Dacă sunt prea mari le tăiem două sau în patru. Luăm ceapa și o tăiem în două cu coadă. Fiecare jumătate o tăiem peștișor subțire ca foița de ceapă. Măslinele le scoatem sâmburii și le tăiem cu forficelul în formă de de floare. Punem într-un pahar sare oțet si untdelemn și le mestecăm bine. Punem într-o farfurie cuarată cartofii și ceapa și le mestecăm. Apoi turnăm și amestecătura de oțet,untelemn și sare din pahar. După ce o așezăm în farfurie o garnisim cu măsline. Cu o cârpă curată ștergem marginile farfurii. Mai turnăm puțin untelemn pe deasupra.
Din “Caiet pentru gospodărie” Turtoi Teodora, clasa I, Școala Normală Brăila – 1931 (mulțumim Mihai Botea)

Pentru salată de varză roșie și albă ne trebuie următoarele lucruri: varză roșie, varză albă, oțet, untdelemn și sare.
Pe deasupra foilor verzelor sunt niște foi murdare. Le curățim și le dăm la o parte. Apoi cu cuțitul tăiem mai multe foi de lângă cotor. Le scoatem cotorul cel gros din fiecare foaie și le așezăm una peste alta. Cu mâna stângă ținem ruloul și cu dreapta tăiem cu cuțitul varza subțire ca foaia de ceapă. Dupăce tăiem mai multe foi de varză roșie și albă, le frecăm cu oțet și cu sare. Scurgem oțetul și varza roșie o punem într-o farfurie curată. După fiecare varza roșie își schimbă culoarea. O așezăm bine apoi o garnisim cu varză albă. După ce am aranjat-o, mai turnăm puțin unt de lemn pe deasupra. Cu cârpă curată ștergem marginile farfurii.
Din “Caiet pentru gospodarie” Turtoi Teodora, clasa I, Școala Normală Brăila – 1931 (mulțumim Mihai Botea). Am păstrat ortografia originală. 

Gaziantep masoz Kutahya masoz Elazig masoz Trabzon masoz Malatya masoz Sivas masoz Ordu masoz Sakarya masoz Manisa masoz Mersin masoz Tokat masoz Afyon masoz Denizli masoz Kayseri masoz Eskisehir masoz Mugla mutlu son Pamukova mutlu son Buca mutlu son Osmaniye mutlu son